Premierul Ilie Bolojan
România se află într-o situație critică în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR): nouă jaloane majore de care depind peste 7 miliarde de euro trebuie îndeplinite în regim de urgență.
Ca să putem absorbi aceste fonduri avem de îndeplinit reformele, deci de atins țintele și jaloanele, în așa fel încât să ni se poată vira banii. Avem încă un număr important de jaloane care trebuie îndeplinite, peste 35 de jaloane. „Dintre ele, nouă sunt foarte importante, pentru că ele presupun, pe de o parte, reforme în domenii care au potențial de discuții ample în spațiul public și, de asemenea, presupun modificări legislative”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Numai că Guvernul interimar nu mai are capacitatea să emită ordonanțe sau să depună proiecte de lege în Parlament.
De aceea, prin notele aprobate în ședința de guvern, premierul Ilie Bolojan spune că a convenit în interiorul Guvernului interimar ca toate proiectele care vor fi finalizate, să fie depuse la Parlament sub formă de inițiative legislative de către membrii Guvernului care sunt parlamentari sau de către alți parlamentari, să fie solicitată procedura de dezbatere în regim de urgență și să fie comunicate aceste proiecte de lege conducerilor partidelor din Parlament.
„De pe acum le mulțumesc anticipat tuturor pentru responsabilitate și pentru sprijinul acordat acestor măsuri, astfel încât România să poată accesa fondurile europene”, a transmis prim-ministrul.
Pe de altă parte, Ilie Bolojan s-a declarat mulțumit de faptul că ne-a fost confirmată de către Comisia Europeană în mod oficial validarea cererii de plată nr. 4 de 2,6 miliarde de euro.
„La finalul săptămânii următoare va avea loc o discuție decisivă legată de aceste aranjamente instituționale care țin de ultimele modificări ale programului PNRR”.
Din cele nouă reforme, fiecare având o pondere de cel puțin 700 de milioane de euro și o valoare totală de peste 7 miliarde de euro, sunt câteva care au deja acordul Comisiei Europene și, practic, au fost depuse sau urmează să fie depuse în aceste zile.
Este cazul, de exemplu, al proiectului de lege privind utilizarea terenurilor degradate de la Agenția Domniile Statului, prin criterii transparente și licitații, pentru a fi puse la dispoziție în vederea investițiilor în energie regenerabilă.
De asemenea, a fost finalizat proiectul care ține de digitalizarea cercetării și de întărirea colaborării dintre mediul de afaceri și cercetare, proiect care ține de Autoritatea Națională pentru Cercetare și care va fi promovat de Ministerul Educației.
„Totodată, sunt discuții avansate pe câteva proiecte de lege importante și estimăm că până săptămâna viitoare vom clarifica și vom primi opinia Comisiei Europene, astfel încât aceste proiecte să fie promovate în Parlament până la sfârșitul săptămânii viitoare”, a mai spus premierul.
Bolojan: Inflația și recesiunea, efecte ale deficitelor și ale corecțiilor economice
Premierul Ilie Bolojan a declarat că datele privind inflația și recesiunea tehnică nu sunt surprinzătoare, ci reprezintă efectele deficitelor mari, ale liberalizării prețului la energie, majorării TVA și scumpirilor provocate de războiul din Iran.
El a explicat că inflația ar urma să scadă în lunile următoare, dacă nu apar alte șocuri economice, estimând un nivel de aproximativ 8% în iulie și spre 6% în august.
În ceea ce privește economia, premierul a spus că România se află în al doilea trimestru de recesiune tehnică, dar consideră că situația arată „starea reală” a economiei după ani în care consumul a fost susținut prin împrumuturi și deficite mari.
Bolojan a susținut că reducerea deficitului bugetar produce inevitabil contracție economică și scăderea consumului, însă a respins acuzațiile privind neplata facturilor pentru diminuarea deficitului, afirmând că diferența mică dintre deficitul cash și cel ESA demonstrează că obligațiile au fost achitate.
Premierul a criticat fostele guverne pentru deficitele generate în anii electorali și a comparat situația economică cu „un incendiu” care trebuie stins, chiar dacă măsurile de corecție au și efecte negative.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2026
