Oferte locuri de munca top

Segmentul de consolidare a locuintelor promite cresteri spectaculoase

Numarul proiectelor de consolidare seismica a locuintelor individuale al Sika Romania, producator de materiale chimice pentru constructii, este in crestere. Odata cu adoptarea de noi masuri legislative care sa inlesneasca astfel de proiecte aceasta piata ar trebui sa inregistreze cresteri spectaculoase, considera Teodor-Stefan Teodorescu , tehnical consultant Sika Romania. La o actuala insa numarul acestora ramane redus, doar 10% din totalul proiectelor de consolidari seismice. Cele mai multe proiecte de consolidare seismica, cca. 60%, vizeaza institutiile publice si monumentele istorice, iar diferenta de 30% este data de cladirile de birouri, hotelurile si locuintele colective.
Cu privire la evolutia segmentului de consolidare a locuintelor Teodor-Stefan Teodorescu, precizeaza:
„Romanii incep sa inteleaga treptat importanta consolidarii seismice a locuintelor proprii si numarul proiectelor Sika de acest tip este in continua crestere de la an la an. Apreciem ca ingrijorarea fireasca a publicului larg privind efectele unui viitor posibil cutremur major, va detemina mentinerea pe un trend ascendent a intregii piete de consolidari seismice”.
Potrivit afirmatiilor reprezentantului Sika, reducerea pericolului in fata cutremurului depinde de mai multi factori printre care: zona seismica in care se afla locuinta, starea ei, caracteristicile cutremurului real in raport cu cele ale cutremurului de calcul, solutia tehnica de consolidare, etc. Astfel, in functie de toate acestea, reducerea riscului seismic pentru o locuinta consolidata este cuprinsa intre 80% si 93%.
Acesta a mai adaugat, de asemenea, ca orice lucrare de consolidare, indiferent de solutia tehnica adoptata, dar pusa in opera corect, prelungeste durata de viata a cladirii cu minim 50 de ani. In conditiile in care dupa consolidarea structurii nu se inregistreaza evenimente pertubatoare (seism major, incendiu, etc.), nu i se aduc modificari care sa dezechilibreze schema structurala si nu i se schimba folosinta, durata de viata poate ajunge chiar si pana la 100 de ani.
*Solutiile compozite, de pana la 3 ori mai ieftine
In ceea ce priveste costurile unei consolidari seismice, reprezentantul Sika a subliniat ca acestea difera in functie de o serie de factori precum tipurile de materiale alese, tipul de locuinta si asa mai departe.
„Pentru consolidarea unei constructii, in special a uneia individuale, solutiile compozite pe baza de fibra de carbon sau de sticla sunt mult mai eficiente si elegante comparativ cu cele clasice, atat din punct de vedere estetic, al costurilor, dar si in ceea ce priveste manopera”, a spus Teodor – Stefan Teodorescu.
Astfel, in cazul consolidarii cu materiale compozite a unei structuri multietajate, grav avariate, costul interventiei poate varia intre 200 si 600 de euro pe metrul patrat construit (fara modificarea arhitecturii initiale), in timp ce in situatia abordarii metodei clasice de consolidare (constand uzual din sprabetonari), costul poate fi chiar si de trei ori mai mare, ajungand la 700 – 1.000 de euro pe metrul patrat construit.
„Costul consolidarii cu materiale compozite a unei locuinte individuale este redus, interventia presupunand foarte putin deranj si o manopera mult mai ieftina, comparativ cu metoda traditionala, chiar daca pretul pe unitatea de produs poate fi uneori mai ridicat. Astfel, punand in balanta costurile totale (material si manopera) ale unei consolidari clasice si pe cele ale unei consolidari cu fibre de carbon sau de sticla, aplicarea tehnicilor moderne cu fibre este intotdeauna mai ieftina”, a subliniat Toedorescu.
Printre cele mai mari proiecte de consolidare in care a fost implicata compania Sika se numara: Cladirile A.S.E., Palatul Victoria, Teatrul National, Muzeul National de Arta al Romaniei, Ateneul Roman si Muzeul National al Taranului Roman, toate din Bucuresti. Din provincie pot fi mentionare lucrarile la Biserica Manastirii Golia, Biserica Banu, Biserica Armeneasca si Catedrala Mitropolitana din Iasi si Filarmonica din Arad.

Sus