Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), elementul central al NextGenerationEU.
Comisia a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Acest pas important este legat de acordarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, sprijinind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități.
Aceste măsuri urmăresc, de asemenea, consolidarea procesului decizional guvernamental, avansarea digitalizării, îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar, întărirea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului educațional.
Măsurile emblematice incluse în această cerere de plată
– Implementarea unui cloud guvernamental
România a făcut progrese semnificative în implementarea infrastructurii sale de cloud guvernamental, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura urmărește modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.
– Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei
România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe de deținere mai mari pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie pe bază de cărbune.
– Revizuirea cadrului fiscal
România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând povara administrativă și îmbunătățind conformarea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a poverii fiscale, reforma urmărește consolidarea finanțelor publice și, în același timp, crearea unui mediu mai favorabil afacerilor.
Comisia a transmis evaluarea sa preliminară privind îndeplinirea de către România a jaloanelor și țintelor necesare pentru această plată către Comitetul Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și emite opinia.
Plata către România poate avea loc după opinia CEF și adoptarea ulterioară de către Comisie a unei decizii de plată.
România a transmis cea de-a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025.
Planul de redresare și reziliență al României prevede investiții și reforme ample, cu scopul de a face economia și societatea mai sustenabile, mai reziliente și mai pregătite pentru tranzițiile verde și digitală. Planul este finanțat cu 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Această a patra cerere de plată va aduce totalul fondurilor plătite României în cadrul RRF la 12,97 miliarde de euro (inclusiv cele 3,79 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, primite în 2021 și 2022, și preplata de 288 milioane de euro în cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024). Această sumă corespunde la 60,6% din totalul fondurilor prevăzute în planul României, fiind evaluate 62% din toate jaloanele și țintele planului.
Având în vedere închiderea Mecanismului la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să transmită ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.


