Analiștii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare au estimări în scădere privind evoluția economiei românești în acest an, precum și în cel viitor.
Cel mai recent raport publicat de BERD prognozează că PIB-ul României ar urma să crească în acest an cu 1,8%, față de 2,5% cât estimaseră anterior.
Totodată, anul viitor creșterea ar urma să fie de 3,2% (în scădere față de 3,5% estimarea anterioară).
În schimb, analiștii BERD sunt de părere că economiile Asiei Centrale, Caucazului și Turciei vor menține o creștere puternică în 2023. Aceasta față de performanța mai slabă în Europa emergentă
În Asia Centrală și în părți ale regiunii Caucaz, performanța economică mai puternică este de așteptat să rezulte din creșterea comerțului și nivelurile ridicate ale remitențelor din Rusia.
În Europa emergentă, scăderile reflectă prețurile ridicate la energie, inflația persistentă (în medie 9,7% în regiunile BERD în iulie 2023).
Creșterea în regiunile BERD este de așteptat să încetinească la 2,4% în 2023, de la 3,3% în 2022. În 2024, pe măsură ce inflația continuă să scadă, se estimează că creșterea va crește până la 3,2%.
Prețul gazelor naturale a scăzut, dar încă afectează economia
Există o serie de tendințe care influențează cele mai recente prognoze economice.
Consumul de gaze din Europa emergentă a scăzut cu peste 20% în iarna 2022-2023, deoarece furnizarea redusă de gaze din Rusia a dus la prețuri mult mai mari la energie. Prețurile petrolului și gazelor, deși au revenit sub nivelurile de dinaintea războiului cu Ucraina, continuă să afecteze creșterea regiunii.
Europa lasă în urmă domenii precum fabricarea materialelor de construcții și produselor chimice
Industria europeană s-a îndepărtat de sectoarele mari consumatoare de gaze, cum ar fi materialele de construcții, produsele chimice, metalele de bază și hârtia, în timp ce a crescut producția în sectoare mai puțin intensive în carbon, cum ar fi echipamentele electrice, producția de mașini și produsele farmaceutice.
În general, producția industrială totală din Europa a fost mai mică decât se aștepta, contribuind la o creștere economică mai lentă.
Cu toate acestea, piața muncii a rămas rezistentă, companiile păstrându-și locurile de muncă în ciuda schimbărilor majore în structura producției.
Pe fondul inflației ridicate, salariile nominale au crescut rapid în multe economii.
În unele cazuri, cum ar fi în statele baltice și Ungaria, creșterile salariale au depășit creșterea productivității, reducând competitivitatea.
Estul preia ștafeta
În schimb, creșterea economiilor Asiei Centrale și a anumitor țări din Caucaz a rămas puternică în 2022 și în prima jumătate a anului 2023. Acest lucru s-a datorat comerțului intermediar către și dinspre Rusia, precum și nivelurilor ridicate de migrație, care au susținut o creștere robustă a salariilor reale.
În Europa Centrală și în statele baltice, unde costurile ridicate pentru alimente și energie au afectat bugetele gospodăriilor, iar accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare pentru investiții a fost redus, creșterea este de așteptat să ajungă în medie la 0,5% în 2023, în scădere de la 3,9% în 2022 și crește la 2,5% în 2024.
Un mediu extern mai slab și impactul inflației în economiile BERD din sud-estul Uniunii Europene este de așteptat să conducă la o creștere de 2% în 2023 și o creștere la 2,8% în 2024.Se estimează că în Asia Centrală creșterea va rămâne robustă, la 5,7% în 2023 și 5,9% în 2024. Factorii principali includ cheltuielile guvernamentale, cererea de mărfuri din partea Chinei, comerțul intermediar cu și exporturile către Rusia și relocarea companiilor din Rusia. În Europa de Est și Caucaz, economiile s-au adaptat la șocul extrem provocat de războiul cu Ucraina. Prognoza prevede o creștere a PIB-ului de 1,9% în 2023 și o creștere la 3,1% în 2024.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2023
