Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Statul nu ar mai avea bani pentru investițiile în construirea de autostrăzi și drumuri expres. Pentru ca mai multe proiecte mari de infrastructură să poată fi finanțate prin PNRR, Ministerul Transporturilor a „fracționat” autostrăzile, finanțându-le jumătate din PNRR și jumătate din bugetul de stat, dar acum statul nu are banii pentru aceste proiecte, în contextul deficitului bugetar de 9,3%, susține Dragoș Pîslaru, noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Demnitarul a lansat o serie de critici tranșante la adresa modului în care a fost gestionat până acum Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vizând în mod special Ministerul Transporturilor
„De cei 28,5 miliarde de euro alocați pe PNRR s-a construit un mare balon de săpun. S-au fracționat proiecte majore, gen autostrăzi. În loc să se finanțeze A7 integral din PNRR, am pus că se finanțează jumătate din PNRR și jumătate din fonduri naționale, ca să încapă și A8-ul, ca să încapă și alte lucruri. Practic, ai niște angajamente bugetare pe bani naționali, pe care nu trebuie să vă ascund faptul că România îi are și nu-i are, cu deficit bugetar de 9,3%.”
Totodată, Pîslaru critică supracontractarea: „plecând de la tipicul politicii de coeziune și pe principiu lasă că am mai făcut asta, s-a făcut și o supra-contractare de 130%. Prin urmare, în jurul Planului Național de Redresare și Reziliență există contracte de finanțare puse pe masă de 47,4 miliarde de euro”.
Prin urmare, spune ministrul, „Ceea ce trebuie să facem, și vom avea până la mijlocul săptămânii viitoare, este o situație foarte clară cu privire la stadiul implementării tuturor proiectelor care ies din PNRR”
Noul ministru anunță că săptămâna viitoare va fi prezentată o situație detaliată privind proiectele incluse în PNRR. În ceea ce privește proiectele imposibil de finalizat până în 2026, acestea vor fi transferate către alte surse de finanțare: „Va fi o stabilire de surse alternative de finanțare, fie că ne uităm la coeziune, la BEI, la alte surse, cu o fazare corespunzătoare.”
CNAIR: ”Toate autostrăzile finanțate prin PNRR vor fi terminate la termen”
În replică Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, ne-a declarat: ”Toate autostrăzile finanțate prin PNRR vor fi terminate la termen. CNAIR nu va rata tința de absorbție”.
Totodată, el subliniază că fondurile acordate prin PNRR pentru construirea de autostrăzi provin din componenta de împrumuturi (sunt fonduri rambursabile, atrase cu o dobândă mult mai avantajoasă decât cea cu care se împrumută statul român de pe piețele financiare externe).
”Nu ar trebuie să fie o surpriză că investițiile în construirea de autostrăzi pun presiune pe finanțele statului român, întrucât acest aspect ar fi trebuit să fie cunoscut încă din 2020, de la momentul negocierii și aprobării PNRR. Atunci negociatorii noștri au acceptat ca finanțarea autostrăzilor să fie făcută 60% de la bugetul de stat și 40% din fonduri rambursabile PNRR. Atunci s-a apreciat că fără acest efort bugetar nu am putea să avem autostrăzi”, mai spune Alin Șerbănescu.
Proiectele „bune” din PNRR vor fi mutate pe componenta grant
Noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene avertizează că România se află într-un moment critic, în care orice întârziere suplimentară poate duce la pierderea fondurilor nerambursabile.
El a spus că pentru a evita această situație vor fi mutate toate proiectele „bune” pe granturi, ca să putem absorbi fondurile nerambursabile. „Dar dacă pe granturi, după ce le mutăm, având ultima șansă de a le muta, întârziem și nu facem ceva, atunci pierdem banii de rambursare. Și asta nu trebuie să se întâmple”, a declarat ministrul.
Acesta a anunțat că va fi implementat un sistem de monitorizare „extrem de strict” pe proiectele mutate pe granturi.
14 din 19 spitale prin PNRR ar risca să piardă finanțarea, dar vor fi construite „fazat”
Dragoș Pîslaru a abordat și problema construirii de spitale prin PNRR, semnalând riscuri majore pentru realizarea acestora.
„Există un număr de patru sau cinci spitale care nu au progres deloc. Zero. Pentru acelea nu cred că cineva va putea să susțină că se pot face până anul viitor. Pentru celelalte, evident, există o discuție întreagă cu privire la modul în care le-am putea accelera. Cu siguranță, în acest moment, avem un risc la circa 14 spitale din lista pe care am avut-o inițial. Discutăm de 14 din 19. Deci ca să înțelegeți lucrurile, cinci spitale, credem că, pe baza progresului fizic. se pot face. Din diferența de 14, patru sau chiar cinci, știm aproape sigur că nu se pot face” a spus Dragoș Pîslaru.
Ministrul nu a clarificat care sunt spitalele care nu se vor putea realiza deloc, însă a spus că sunt spitale asumate prin PNRR dar care au progres fizic de 0%. Este vorba atât despre unele spitale ce ar fi urmat să fie construite de la zero, dar și despre modernizarea unor obiective existente.
Totodată, ministrul a declarat că autoritățile vor încerca să salveze tot ce se poate salva printr-o mobilizare exemplară, împreună cu constructorii.
Chiar dacă celelalte 14 spitale riscă să piardă finanțarea, ministrul a dat asigurări că vor fi construite: „pentru celelalte încercăm să gărsim surse alternative de finanțare. Ca să fie foarte clar și să înțelegem cu toții, nu se pune problema să renunțăm la construcția acestor spitale”.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
