Urmează să fie promulgată legea prin care terenurile din extravilan vor putea fi trecute în intravilan pentru anumite construcții, fără să mai fi nevoie de aprobarea prin Planul General de Urbanism (PUG) sau Planul Urbanistic Zonal (PUZ).
Camera Deputaților a votat propunerea cu 245 voturi pentru și 44 abțineri, proiectul de lege fiind trimis spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.
Astfel, va fi introdusă o excepție pentru terenurile aferente obiectivelor de investiţii care servesc activităţilor agricole.
Este vorba despre următoarele activități agricole:
*depozite de îngrășăminte minerale sau naturale, construcții de compostare, silozuri pentru furaje, magazii, șoproane, silozuri pentru depozitarea și conservarea semințelor de consum, inclusiv spațiile administrative aferente acestora, platformele și spațiile de depozitare a produselor agricole primare, sere, solare, răsadnițe și ciupercării, adăposturi de animale;
* anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole.
Aceeași excepție va fi valabilă și pentru terenurile agricole din extravilan de clasa I și a II-a de calitate, precum și pentru terenurile ocupate de :
* parcuri naționale, rezervații, monumente, ansambluri arheologice și istorice pe care se pot amplasa doar construcțiile care servesc activităților agricole, cu destinație militară
* căile ferate, șoselele de importanță deosebită
* liniile electrice de înaltă tensiune
* forarea și echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării țițeiului și gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol
* lucrările de gospodărire a apelor, canalizare și realizarea de surse de apă, precum și pentru îmbunătățiri funciare și regularizarea cursurilor de apă, respectiv: irigații, desecări, taluzări, protecția malurilor și altele asemenea.
Inițiatorii legii susțin că până în anul 2018, Legea nr.50/1991 permitea amplasarea obiectivelor – construcţii agricole – în extravilan, fără obligaţia de a trece terenul din extravilan în intravilan, prin solicitarea PUZ.
Nu s-a ţinut însă cont în momentul modificării legii că aceste construcţii agricole în mod particular trebuie să ţină de zona extravilană a localităţilor (distanţe minime faţă de spaţiile de locuit, efecte de miros şi riscuri de biosecuritate).
De asemenea, nu s-a ţinut cont de faptul că aceste construcţii agricole fac obiectul unor proiecte de investiţii finanţate din fonduri europene nerambursabile, existând pericolul blocării investiţiilor în agricultură şi neaccesarea acestor fonduri, mai explică inițiatorii.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/ noiembrie-decembrie 2021
