Motorul de creștere al României a încetinit, creșterea potențială a PIB-ului scăzând la aproximativ 2,0% de la 3,5%-3,75% înainte de pandemie. Un ciclu investițional puternic previne un declin mai abrupt și ar putea duce creșterea potențială la 2,4%-2,7% până în perioada 2027-2029.
Următoarea provocare va depinde mai puțin de cât de mult construiește România și mai mult de cât de productiv utilizează aceste noi active, atrage atenția Valentin Tătaru, economist șef ING România.
România a petrecut o mare parte din ultimele două decenii recuperând decalajul față de Europa Occidentală cu o viteză remarcabilă.
PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în standarde de putere de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media UE la aderarea la UE în 2007, la 78% în 2025. Productivitatea muncii a crescut rapid, capitalul străin a adus tehnologie și know-how, lucrătorii s-au orientat către activități mai productive, iar integrarea în UE a generat un dividend substanțial al investițiilor.
”Credem că povestea convergenței nu s-a încheiat, dar câștigurile ușoare da”, subliniază Valentin Tătaru.
Mașina de convergență a schimbat viteza
Economia românească a crescut cu doar 0,7% în 2025 și este pe cale să înregistreze o contracție anuală în 2026.
Analistul estimează o creștere la aproximativ 2,2% în 2027-2028. O mare parte din slăbiciunea actuală este ciclică: consolidarea fiscală, inflația ridicată, consumul redus și cererea externă slabă împing PIB-ul real sub capacitatea sa. PIB-ul potențial pune o altă întrebare: cât de repede ar putea crește economia, cu forța de muncă și capitalul utilizate la rate normale și fără a adăuga continuu presiuni inflaționiste? ”Răspunsul nostru este de aproximativ 2,0% astăzi”, spune dl Tătaru.
Această cifră este substanțial mai mică decât cea de dinainte de pandemie.
FMI a estimat creșterea potențială la aproximativ 3,7% în perioada 2017-2019, în mare parte similară cu estimările Comisiei Europene, iar Articolul IV din 2025 a plasat-o la 2,0% în 2025 și 1,8% în 2026.
”Opinia noastră centrală este că actuala recesiune exagerează probabil amploarea daunelor structurale. Pe măsură ce ciclul investițional continuă și obstacolele ciclice se estompează, creșterea potențială ar putea reveni la 2,4%-2,7% în perioada 2027-2029. Revenirea sustenabilă peste 3,0% (așa cum se prevede în proiecțiile FMI pentru 2029-2030) ar necesita o utilizare mai puternică a forței de muncă și o rentabilitate a investițiilor mult mai bună a productivității”, mai spune Valentin Tătaru.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2026
