Procedura intrării în legalitate, permisă de legislaţia în vigoare, nu poate salva construcţia decât în anumite situaţii. Toate construcţiile realizate ilegal, fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile din autorizaţia obţinută, riscă să fie demolate mai devreme sau mai târziu.
Demolarea construcţiilor ilegale poate fi realizată destul de rapid în cazul în care ele sunt amplasate pe domeniul public.
Potrivit arhitectului şef al Sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu, în cele mai multe cazuri, demolarea construcţiilor de pe domeniul public se referă la chioşcuri, garaje sau alte structuri similare instalate ilegal.
De aceste cazuri se ocupă în prezent Poliţia Locală. Procedural, Poliţia Locală constată că a fost ridicată ilegal o construcţie, întocmeşte proces verbal de constatare, apoi sesizează proprietarul, îl amendează şi îi solicită să desfiinţeze construcţia într-un anumit interval de timp.
În caz contrar, primarul emite o dispoziţie pentru desfiinţarea construcţiei, care este validată ulterior şi de prefectură. După efectuarea acestei proceduri se poate trece la executarea intervenţiei de demolare. Desigur, costurile aferente demolării sunt ulterior recuperate de la proprietarul construcţiilor respective, putându-se ajunge până la popriri pe conturi.
De exemplu, la nivelul Sectorului 3 în perioada 2005 – 2008 a fost dispusă demolarea a circa 11.500 de garaje şi 3.500 de chioşcuri şi alte construcţii amplasate ilegal pe domeniul public, precizează domnul Dumitraşcu.
Numai instanţa poate dispune demolarea construcţiilor ilegale de pe terenuri private
Dacă procedura pentru demolarea construcţiilor ilegale de pe domeniul public este relativ simplă, nu acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul construcţiilor ilegale executate pe terenuri private.
Primarul nu poate emite dispoziţie de desfiinţare dacă acele construcţii executate ilegal, fără autorizaţie de construire sau în afara autorizaţiei de construire sunt amplasate pe teren proprietate privată. În aceste cazuri, Primăria, prin Poliţia Locală, trebuie să sesizeze instanţa de judecată, pentru că numai aceasta poate da o dispoziţie de desfiinţare printr-o sentinţă definitivă, explică domnul Dumitraşcu.
Procedural, dacă o construcţie privată depăşeşte parametrii din autorizaţia de construire sau nu are autorizaţie, atunci Poliţia Locală dispune sistarea lucrărilor şi amendarea beneficiarului.
Ulterior, legea îi dă contravenientului posibilitatea să solicite o autorizaţie de construire pentru a intra în legalitate cu construcţia. În acest caz suportă doar amenda şi costurile prilejuite de procedura de autorizare.
În caz contrar, instanţa sesizată poate dispune demolarea parţială (pentru ceea ce este în plus faţă de autorizaţia de construire) sau totală (dacă nu există o autorizaţie de construire).
Dacă lucrările sunt continuate şi după ce organele de control au dispus sistarea lor, acest lucru este încadrat ca infracţiune.
Procedura intrării în legalitate nu poate fi aplicată oricum, în mod abuziv, întrucât există nişte limite clare. Concret, pentru a putea intra în legalitate, clădirea în cauză tot trebuie să respecte normativele de siguranţă a construcţiei, precum şi prevederile din regulamentul local de urbanism.
De exemplu, dacă încadrarea urbanistică a zonei permite edificarea unei construcţii cu regim maxim de înălţime de parter + 14 etaje, dar beneficiarul lucrării obţine autorizaţie pentru parter + 10, iar ulterior construieşte parter + 14 etaje, atunci poate solicita intrarea în legalitate, pentru că în continuare se încadrează în limitele urbanistice.
În schimb, dacă ridică 15 etaje peste parter, atunci devine imposibilă intrarea în legalitate a ultimului etaj, iar finalitatea este demolarea acestuia.
Totodată, dacă beneficiarul clădirii a depăşit parametrii din regulamentul local de urbanism, legislaţia interzice iniţierea unor documentaţii de tip Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) sau Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru a creşte aceşti parametrii şi a intra astfel în legalitate, subliniază domnul Dumitraşcu.
Depăşirea limitelor nu se referă numai la regimul de înălţime a clădirii, deşi poate că acesta este cel mai evident aspect, ci poate viza şi toţi ceilalţi indicatori ai construcţiei, precum Procentul de Ocupare a Terenului (POT), Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT), funcţiunile, accesele etc.
În practică, pentru că majoritatea beneficiarilor realizează la ce riscuri se supun dacă depăşesc limitele impuse de regulamentul local de urbanism, sunt foarte rare cazurile în care decid să facă acest lucru şi să se ajungă astfel la demolare, susţine domnul Dumitraşcu.
––––
Primăria Sectorului 3 a lansat, în luna aprilie, o licitaţie pentru atribuirea contractului-cadru cu o durată de 4 ani pentru desfiinţarea construcţiilor ilegale amplasate pe domeniul public. Valoarea contractului-cadru a fost estimată la aproape 32 milioane de lei plus tva.