Comisia Europeană estimează pentru România o potențială evoluție favorabilă generată de o absorbție mai bună a fondurilor UE și un efect de multiplicare mai mare, urmare a stimulării fiscale din 2016 și 2017.
Prognoza de iarnă a Comisiei Europene arată o valoare nominală a PIB corespunzătoare celei luate în calcul de Ministerul Finanțelor Publice la fundamentarea bugetului pe 2016, respectiv 747,6 miliarde de lei.
Cât privește 2015, previziunile de iarnă ale Comisiei Europene recunosc creșterea reală a PIB, estimată la 3,6%, ca fiind cea mai mare rată de creștere din 2008. Prognoza arată că încrederea investitorilor este stabilă și că aceasta, împreună cu trendul ascendent continuu al creditării în monedă națională, ar trebui să susțină creșterea investițiilor private pe termen mediu.
Un alt element pozitiv este tendința de scădere a ratei șomajului total care va continua, fiind susținută de o puternică creștere economică (reducere de la 6,7% în 2015 la 6,5% în 2017).
Se remarcă în 2015 reducerea estimată a deficitului public în termeni ESA la 1,1% din PIB, de la 1,4% în 2014, pe fondul unei creșteri solide a veniturilor fiscale. Comisia Europeană apreciază că au fost compensate peste așteptări reducerile fiscale din ultima perioadă (reducerea TVA pentru produse alimentare, eliminarea taxei pe construcțiile speciale) prin creșterea economică puternică și conformarea fiscală îmbunătățită.
În 2016, deficitul bugetar se estimează că va crește la 3% din PIB. Ponderea datoriei în PIB este estimată să crească ușor, de la 39% în 2015 la 42,6% în 2017.
Pentru economia mondială, Prognoza de iarnă a Comisiei Europene indică faptul că perspectivele de creștere nu au cunoscut modificări majore față de previziunile de toamnă. Există însă riscul ca, din cauza unor factori externi, creșterea economică să se dovedească a fi mai slabă decât se preconizase.
În zona euro, se preconizează o creștere economică de 1,7% în acest an, de la 1,6% anul trecut, și de 1,9% în 2017. Creșterea economică a UE este prevăzută la 1,9% în acest an și să ajungă la 2,0% anul viitor.
Deficitul public consolidat în zona euro va continua să scadă, ca urmare a unei activități economice mai intense și, într-o măsură mai mică, a scăderii cheltuielilor cu dobânzile.