Bucureștenii trebuie să se pregătească pentru încă doi ani dificili din punct de vedere al traficului și al disconfortului generat de lucrările de infrastructură, a declarat primarul Bucureștiului, Ciprian Ciucu, la conferința Innoconstruct, organizată de Cluster-ul TEC.
Primarul a explicat că administrația locală a fost nevoită să lanseze simultan mai multe proiecte mari de infrastructură, deși efectele asupra traficului sunt evidente, pentru că multe dintre investiții erau deja întârziate și riscau să piardă finanțarea.
„Lumea întreabă de ce s-a dat drumul la toate odată. Pentru că proiectele erau atât de întârziate încât pierdeam finanțările”, a spus edilul. El a adăugat că Bucureștiul a rămas mult în urmă în ceea ce privește infrastructura, iar unele rețele au depășit de două ori durata normală de viață. În acest context, modernizarea liniilor de tramvai, a rețelelor de apă și canalizare și a utilităților nu mai poate fi amânată.
Problema nu ține doar de volumul mare de investiții, ci și de complexitatea lor.
„Sunt lucruri complexe – apă, canal, utilități –, iar soluțiile trebuie să vină și din partea companiilor, care trebuie să accelereze ritmul de implementare. Sarcina noastră, a primăriilor, este să livrăm într-un timp rezonabil”, a afirmat acesta.
Lipsa unui Plan Urbanistic General actualizat împiedică inclusiv digitalizarea coerentă a orașului
Primarul general a vorbit și despre blocajele urbanistice ale Capitalei, subliniind că lipsa unui Plan Urbanistic General actualizat împiedică inclusiv digitalizarea coerentă a orașului.
El a spus că speră ca noul PUG să poată fi livrat într-un an și că abia după aceea Bucureștiul va putea discuta serios despre integrarea unor sisteme GIS și despre digitalizarea urbanismului.
În intervenția sa, Ciucu a insistat și asupra unei probleme mai puțin vizibile din industrie: lipsa competențelor umane necesare pentru noile tehnologii din construcții. A dat ca exemplu calitatea slabă a pavajelor din București, despre care a spus că se degradează rapid și sunt executate prost.
„Nu găsim firme care să facă bine pavajele în București”, a spus edilul, explicând că problema ține atât de caietele de sarcini, cât și de dispariția unor competențe profesionale.
Administrațiile și beneficiarii publici trebuie să includă în caietele de sarcini nu doar componenta tehnologică, ci și partea de mentenanță și pregătire a oamenilor care vor opera noile sisteme. De exemplu, în proiectele NZEB, experiența post-construcție arată că, la recepția lucrărilor, oamenii trebuie instruiți pentru a putea utiliza și întreține corect tehnologiile implementate.
Edilul a vorbit și despre digitalizarea administrației, spunând că Primăria Sectorului 6 funcționează deja fără hârtie și că modelul ar trebui extins la nivelul întregii Capitale: „Am făcut-o deja o dată la primăria sectorului 6, acum o iau de la capăt”.
Schimbarea administrației este posibilă, dar necesită „încăpățânare” și o masă critică de oameni care să își dorească reforma.
Spitalul din sectorul 6, blocat la ANAP
Un alt exemplu de blocaj administrativ invocat de Ciucu a fost proiectul viitorului spital din Sectorul 6.
Primarul general a spus că proiectul a fost întârziat de procedurile ANAP, după ce administrația locală a încercat să organizeze o licitație integrată care să includă proiectarea, execuția, mentenanța pe doi ani și echiparea medicală.
„La ANAP a fost stop joc”, a spus Ciucu, explicând că instituția a cerut separarea contractelor și organizarea unor licitații distincte pentru echipare și mentenanță. În aceste condiții, administrația a fost obligată să păstreze într-un singur contract doar proiectarea și execuția. Potrivit edilului, fără modificări legislative, astfel de proiecte integrate vor continua să fie foarte greu de implementat.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2026
