O nouă inițiativă legislativă a fost înaintată pentru schimbarea modului în care sunt gestionate fondurile europene.
Noua propunere mută accentul de la verificarea hârtiilor la verificarea rezultatelor, introducând plăți etapizate în funcție de progresul real al proiectelor.
Inițiativa aparține mai multor senatori PNL, aceasta fiind în prezent înregistrată la Senat pentru dezbatere.
Orientarea sistemului de decontare către „plata pe rezultat”
Propunerea introduce explicit conceptul de decontare pe bază de indicatori realizaţi. Astfel, autoritățile de management vor putea efectua rambursări către beneficiari în baza atingerii unor indicatori sau rezultate predefinite, validate şi asumate, fără a mai solicita pentru fiecare cheltuială documente justificative tradiţionale în detaliu.
Vor fi menținute mecanismele adecvate de control și audit (inclusiv ex post), însă accentul se va muta de la conformitatea birocratică a fiecărei facturi către verificarea proiectului.
Această orientare va accelera procesarea cererilor de rambursare, susțin inițiatorii noului proiect legislativ.
Introducerea mecanismelor de finanţare eşalonată în funcţie de progres (model tip PNRR)
A fost propusă și posibilitatea acordării de tranşee succesive de finanţare pe parcursul implementării proiectului, similar mecanismului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în funcție de îndeplinirea unor jaloane sau indicatori de progres verificați.
Concret, după utilizarea unei tranşe de prefinanţare iniţiale, beneficiarii vor putea primi tranşe suplimentare (prefinanţare sau plăţi intermediare) doar pe baza demonstrării realizării unor rezultate intermediare asumate prin contract.
Această abordare „pay-as-you-progress” ar stimula disciplina în implementare şi asigura corelarea finanţării cu performanţa, reducând riscul ca fondurile să rămână blocate în proiecte neavansate.
Termen legal de 30 de zile pentru rambursarea cheltuielilor de către autorităţi
Totodată, propunerea instituie un termen legal imperativ de 30 de zile calendaristice de la depunerea cererii de rambursare în care autoritatea de management trebuie să efectueze verificarea cheltuielilor şi plata către beneficiar.
Dacă în termenul de 30 de zile autoritatea nu emite o decizie de acceptare sau refuz motivat (solicitând eventual clarificări), cererea de rambursare se consideră aprobată automat, iar sumele devin exigibile pentru plată către beneficiar.
Mai mult, pentru a descuraja ferm întârzierile nejustificate, noul proiect introduce obligativitatea plăţii de penalităţi de întârziere de către autorităţile care depăşesc termenul legal.
Aceste penalităţi, sub forma dobânzii penalizatoare pentru fiecare zi de întârziere peste termen, vor fi suportate din bugetul propriu al autorităţii de management, constituind atât o compensaţie pentru beneficiarii afectaţi, cât şi un instrument de responsabilizare administrativă.
Măsura este complementară prevederilor deja existente (care califică depăşirea nejustificată a termenelor drept abatere disciplinară a persoanelor responsabile) şi creează un mecanism de piaţă: autorităţile vor fi stimulate să-şi optimizeze procesele interne de autorjzare a cheltuielilor, pentru a evita costurile suplimentare şi eventualele consecinţe bugetare negative.
Clarificarea tratamentului fiscal al avansurilor (prefinanţărilor) acordate beneficiarilor
La nivelul întregului cadru financiar 2014-2020/2021-2027, toate categoriilor de beneficiari eligibili ar urma să poată accesa până la 30% din valoarea proiectului ca avans.
Extinderea termenului de utilizare şi justificare a prefinanţării la 180 de zile calendaristice (faţă de 90 în prezent) ar oferi o flexibilitate sporită, permițând implementarea eficientă a activităților fără riscul epuizării premature a fondurilor sau al blocării tranşelor următoare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2025
