Procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent și inevitabil, este concluzia celui mai recent raport al Consiliului Fiscal.
Dar, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituțiile europene. Aceasta în contextul anului politic foarte agitat.
Odată cu adoptarea în luna aprilie a noului cadru de guvernanță economică al UE, având în vedere că România are un deficit bugetar peste 3% din PIB, CE va transmite autorităților naționale traiectoria de referință pentru cheltuielile nete.
Astfel, România trebuie să propună un plan bugetar-structural de măsuri care va cuprinde și reformele și investițiile asumate, cu accent pe evidențierea impactului asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să asigure scăderea deficitului bugetar sub 3%.
Prin urmare, în următoarea perioadă România va trebui să adopte măsuri viabile de reducere a deficitului structural, țintind atât creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât și o eficientizare a cheltuielilor bugetare
Execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit cash ridicat, de 3,6% din PIB (cu aproape 1,3 pp mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior), pe fondul creșterii accentuate a cheltuielilor bugetare.
Deși veniturile bugetare au evoluat peste așteptări (+13,5% față de perioada similară a anului 2023, creșterea prevăzută în bugetul pe anul 2024 față de execuția anului precedent fiind de 12,4%), ritmul de creștere al cheltuielilor bugetare a fost mult mai alert (+21,2%, creșterea prevăzută în bugetul pe anul 2024 față de execuția anului precedent fiind de doar 10%).
În plus, trebuie menționat că, în a doua parte a anului, dinamica cheltuielilor de personal va fi mai ridicată deoarece unele măriri de salarii pentru sectorul public au fost prevăzute a fi acordate în două tranșe (în prima jumătate, respectiv, în a doua jumătate a anului), fiind de așteptat și o accelerare a cheltuielilor de asistență socială din septembrie 2024, urmare a aplicării noii legi a pensiilor.
De asemenea, odată cu majorarea salariului minim, autoritățile au decis creșterea sumei pentru care nu se datorează impozit pe venit și care nu se cuprinde în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii, de la 200 la 300 de lei, măsură care implică un impact bugetar negativ de circa 0,3 mld. lei asupra veniturilor bugetare în al doilea semestru al anului.
Dinamica nefavorabilă a execuției bugetare din prima parte a anului 2024 se reflectă și în creșterea ponderii datoriei publice în PIB.
În această situație, în care ponderea datoriei publice în PIB se încadrează în intervalul 50%-55%, Guvernul trebuie să prezinte și să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege.
Este de așteptat ca planul bugetar-structural, ce va fi trimis de Guvern în septembrie 2024 și care pornește în principal de la nevoia stringentă de consolidare fiscal-bugetară, să conțină în mod inerent măsuri de limitare a datoriei publice.
Și CE, în prognoza de primăvară 2024, a revizuit în sens ascendent proiecția de deficit bugetar pentru România, pentru anul în curs, la 6,9% din PIB, de la 5,3% în prognoza de toamnă 2023.
Pe partea de cheltuieli, CE a semnalat o creștere accelerată a cheltuielilor cu personalul și impactul noii legi a pensiilor, la care se adaugă menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice.
În ceea ce privește veniturile, pe fondul măsurilor fiscale adoptate la finalul anului trecut și al unei anticipate îmbunătățiri a colectării, CE preconizează o rată de creștere a veniturilor bugetare superioară dinamicii PIB nominal.
Execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2024 pare să confirme evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget, care plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB, semnificativ peste ținta asumată de 5% din PIB. Mai mult, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăși probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB.
Această evoluție a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor și creșterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuției bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului.
Pare puțin probabil ca, în contextul anului politic foarte agitat, să mai fie adoptate măsuri care să corecteze decisiv derapajul bugetar.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2024
