Oricum ne-am uita la starea infrastructurii românești, ajungem fără echivoc la concluzia lui I.L. Caragiale că ea este ”admirabilă, sublimă, dar lipsește cu desăvârșire”, este de părere Nicolae Giugea, deputat PNL. El spune că mare parte din dezbaterile dintre politicieni s-au concentrat, mai ales în ultimii 20 de ani, în jurul absenței resurselor financiare pentru a moderniza infrastructura feroviară, rutieră și de comunicații.
Dar, nimic nu este mai fals și mai neproductiv, pentru că începând din faza de pre-aderare la Uniunea Europeană și mai ales după 1 ianuarie 2007, miliarde de euro au rămas nefolosiți, deși ei aveau destinație expresă – modernizarea infrastructurii precare din România.
Așadar, banii n-au fost niciodată o problemă, ci capacitatea tehnică, legală și instituțională a statului român de a elabora proiecte, de a le înainta spre avizare Comisiei Europene, în calitate de finanțator, și de a efectua concret lucrările finanțate din bugetul Uniunii, afirmă domnul Giugea.
Păcălind populația că vor elimina furtul din bani publici, cei care au conceput legislația în domeniul achizițiilor publice din România nu au reușit nici să elimine risipa banilor, nici să eficientizeze cheltuielile publice și nici să aducă mai mulți bani europeni în țară.
”Ceea ce s-a reușit cu siguranță a fost să se blocheze toate proiectele majore de infrastructură, din cauza procedurilor stufoase și inepte, concepute parcă să împiedice orice proiect de modernizare a țării. Caietele de sarcini cu dedicație nu au dispărut, ci s-au perfecționat, costurile supra-evaluate s-au înmulțit, iar contestațiile pe bandă rulantă ale unora care numai acest lucru au în obiectul de activitate au generat întârzieri și de peste 10 ani pentru unele proiecte”, declară parlametnarul citat.
Autostrada Olteniei, Autostrada Sibiu-Pitești, Autostrada Comarnic-Brașov sau a Transilvaniei, Autostrada Uniri sau cea a Moldovei sunt cele mai bune exemple ale întârzierilor de zeci de ani, pierzându-se sute de milioane de euro pe tot felul de studii și miliarde de euro pentru dezvoltarea țării. ”Ne-au crescut copiii și nepoții, iar licitațiile pentru unele proiecte de infrastructură nu sunt încă gata!”, spune domnul Giugea.
Guvernul are în prezent un proiect de modificare a legislației în domeniul achizițiilor publice, astfel încât lucrările să poată începe la câteva luni de la demararea unui proiect de investiții. Așa se întâmplă și în Germania și în Franța și în alte state dezvoltate din Uniunea Europeană.
Sancțiunile care trebuie impuse celor care blochează inutil licitațiile, doar ca să împiedice derularea proiectelor sau eliminarea acelor piedici birocratice pe care le-a pus Bucureștiul, nu Bruxellesul, în atragerea fondurilor europene, ar trebui să ne conducă imediat la relansarea șantierelor din toată țara, mai psune domnul Giugea.
Citiți și:
Peste 5 mii mp spatii de depozitare, in pregatire in provincie
Trei blocuri cu cate 11 etaje, planificate sa fie construite in Bucuresti
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/nov – dec 2019
