PUZ de sector sau nou PUG?

Pentru a cincea oară în ultimii 8 ani, prelungirea valabilității Planului Urbanistic General a fost aprobată de către consilierii generali ai Primăriei Capitalei. PUG-ul prelungit a expirat încă din 2010.

Hotărârea nu menționează cu cât anume va fi prelungită valabilitatea, ci spune sec – “până la intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General”. Aceasta în condițiile în care nimeni nu își asumă în prezent un termen pentru finalizarea noului PUG, la care se lucrează încă din 2013 și care ar fi trebuit să fie gata în 2017, iar mai apoi în 2018.

În schimb, același Consiliu a respins Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 3.

Toate sectoarele și-au promovat planuri urbanistice zonale coordonatoare, ca soluție intermediară pentru a rezolva problemele stringente de dezvoltare urbană, până la apariția noului PUG, care să traseze strategia generală de dezvoltare a orașului.

PUZ-ul Sectorului 3 reglementează practic din punct de vedere urbanistic toată suprafața de circa 34 de km pătrați a celui mai populat sector al Capitalei. Dacă Sectorul 3 ar fi un oraș de sine stătător, ar fi cel mai populat din țară. Acest PUZ a fost întocmit de Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”.

PUZ Sector 3 va fi readus în fața Consiliului General spre aprobare în următoarea ședință, din luna ianuarie.

„Practic nu sunt motive tehnice sau legale pentru respingere, ci politice. Vom relua procedura în ianuarie”, ne-a declarat Ștefan Dumitrașcu, arhitectul șef al Capitalei (fost arhitect sef al Sectorului 3).

PUZ-ului i-a fost imputat în special că ar diminua suprafața spațiilor verzi. “Este absolut fals, toate spațiile verzi din PUG sunt păstrate. Mai mult, au fost amenajate 31 de hectare de spații verzi suplimentar”, susține domnul Dumitrașcu.

În opinia sa, există o confuzie în sensul în care suprafețe virane sau foste terenuri agricole de la marginea sectorului, retrocedate către proprietarii de drept, sunt văzute ca spații verzi.

Oricum, până la următoarea ședință a Consiliului General va fi solicitat pentru PUZ un nou punct de vedere de la Agenția pentru Protecția Mediului.

Roxana Wring, consilier general din partea USR, i-a cerut Primarului General Gabriela Firea să retragă de urgență de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General proiectul de aprobare a Planului Urbanistic Zonal Sector 3.

Doamna Wring și-a motivat această poziție, printre altele, susținând că ”nu a existat o consultare serioasă a cetățenilor și nici dezbateri publice reale și consistente”. Mai mult decât atât, s-ar fi încercat “trecerea” acestui PUZ „pe furiș”. De asemenea, noul PUZ “amputează hectare întregi de spațiu verde”. Totodată, Primăria Sectorului 3 ar fi solicitat o densificare a locuirii în tema de proiectare, fără să și justifice raționamentul, favorizând în același timp construirea de “blocuri între case și blocuri între blocuri”. În plus, documentația ar desconsidera zonele istorice. Nu în ultimul rând, ea nu ar stimula calitatea în noile zone rezidențiale, susține doamna Wring într-o postare.

Cred că putem admite cu destul de multă certitudine că oricine spune că PUZ Sector 3 (sau oricare alt PUZ coordonator) are neajunsuri, că nu este perfect, are dreptate. Asta pentru că, după cum recunosc și specialiștii, nici nu există PUZ perfect sau oricum nu la așa o dimensiune și indiferent cum, nu se poate subsitui Planului Urbanistic General. Și până la urmă ce ar însemna perfect, să mulțumească pe toata lumea? De multe ori este foarte greu să mulțumești doi oameni, dacă au opinii divergente, darăminte când vorbim despre un sector cu aproape 400.000 de locuitori și tot atâtea interese?

În mod cert tentativa de a mulțumi pe toată lumea s-ar solda cu un eșec sau pur și simplu documentația ar rămâne veșnic în lucru, mai ales că interesele oamenilor se mai schimbă în timp.

Potrivit domnului Dumitrașcu, PUZ-urile coordonatoare de sector nu reprezintă lucrări strategice, așa cum este un PUG, care trasează axele majore de dezvoltare pentru următorii 25 de ani. Ele reprezintă instrumente de lucru care permit continuarea procesului de autorizare, respectând PUG-ul existent, fără partea strategică, dar lăsând posibilitatea trasării unor strategii de dezvoltare dinamică în viitorul PUG. Pe de altă parte, aduc la zi ceea ce s-a întâmplat în București în ultimii ani. Totodată, duc la o autorizare mai rapidă și mai puțin birocratică a construcțiilor, de exemplu să nu mai fie necesară realizarea unor PUZ-uri de către beneficiari, ci să se treacă direct la autorizare sau să fie solicitat doar Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD-uri), explică arhitectul șef al Capitalei.

În contextul în care nu a fost încă înaintat un nou termen pentru finalizarea și intrarea în vigoare a noului PUG, este de înțeles de ce toate sectoarele își promovează PUZ-uri coordonatoare.

În prezent, este în vigoare PUZ-ul Sectorului 6, dar urmează să fie și acesta actualizat. De asemenea, anul acesta a fost aprobat PUZ pentru zona de sud a Sectorului 4 și urmează să fie realizat un PUZ și pentru restul sectorului. Totodată, sunt în pregătire PUZ-urile coordonatoare pentru sectoarele 1, 2 și 5.

Cât de bune sunt aceste PUZ-uri, le rămâne urbaniștilor să aprecieze, dar cert este că ele răspund unor necesități actuale, sting niște “incendii” cărora PUG-ul învechit nu le mai poate face față. De aici rezultă în parte multe dintre PUZ-urile derogatorii inițiate de beneficiari privați sau întârzierile în autorizarea construcțiilor.

Doamna Wring își încheie argumentația afirmând că “Simplul fapt că sectorul 3 își face PUZ propriu este o aberație în sine. În mod normal, Capitala trebuia să aibă deja un nou PUG care să dea o viziune coerentă și o strategie de durată pentru tot orașul”.

Nimic mai adevărat, dar tot atât de adevărat este că noul PUG încă nu este gata și nici nu se știe când ar putea fi gata, așa că, până la o soluție definitivă, una intermediară tot este mai bună decât nimic.

În cele din urmă, este de așteptat ca noul PUG să aibă la bază suma acestor PUZ-uri de sector, pe care să le integreze apoi sub o viziune mai largă de dezvoltare a Capitalei, având în vedere și zona adiacentă și proiectele publice majore. Rămâne de văzut în ce va consta până la urmă această viziune și cum se va traduce ea pentru piața construcțiilor și pentru utilizatorii orașului.

Citiți și: