Ministrul Transporturilor, Ioan Rus
În acest an vor fi livraţi 56 km de autostrăzi, iar în 2016 vor fi gata alţi 200 km, tronsoane la care deja se lucrează, a dat asigurări ministrul transporturilor, Ioan Rus.
Astfel, până la sfârşitul anului în curs se va putea circula pe segmentele de autostradă: Nădlac – Arad – lotul 2 – 16,7 km; Timişoara – Lugoj – lot 2 – 25,7 km; Gilău – Nădăşelu – 8,7 km şi Ploieşti-Bucureşti (intrarea în Bucureşti) – 4,9 km. Ultima lucrare este condiţionată de luarea unei decizii la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti privind locul prin care autostrada va intra în Capitală, a adăugat ministrul transporturilor.
În 2016 urmează să fie livrate tronsoanele de autostradă Sibiu-Nădlac; Cluj-Borş (fără Borş – Suplacu de Barcău, care va fi gata în 2017), Cluj-Napoca -Târgu Mureş – Făgăraş. Tronsonul Sibiu – Făgăraş – Braşov, ar putea fi gata tot în 2016, cel târziu 2017, potrivit domnului Rus.
Tot în 2015 urmează să demareze lucrările la sectoarele de autostradă Câmpia Turzii – Ogra- Târgu Mureş, în lungime de 56,5 km.
Pentru autostrada Sibiu-Piteşti, până în luna februarie din acest an, va fi desemnat câştigătorul licitaţiei în vederea realizării studiului de fezabilitate.
Tot în luna februarie trebuie luată o decizie privind semnarea contractului pentru construirea în regim de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov (cu consorţiul declarat câştigător – Vinci-Strabag-Aktor). Până atunci, consorţiul trebuie să facă dovada că dispune de finanţare pentru construirea întregului tronson, a explicat domnul Rus.
În paralel, au fost demarate licitaţiile pentru întocmirea studiilor de fezabilitate aferente tronsoanelor de autostradă: Ungheni – Iaşi – Paşcani – Târgu Neamţ; Târgu Neamţ – Târgu Mureş (fazată); Paşcani – Bacău (fazată); Suplacu de Barcău – Nădăşelu; Sibiu – Braşov; Braşov – Bacău şi a drumului expres Constanţa – Tulcea – Brăila (inclusiv podul de la Brăila). De asemenea, sunt în derulare procedurile de licitaţie pentru execuţia autostrăzii Craiova – Piteşti (prin concesiune – dialog competitiv).
Tot până la sfârşitul anului 2016 se va finaliza reabilitarea sau construirea a aproape 900 km de drumuri naţionale.
Ca urmare a identificării unor puncte critice în desfăşurarea traficului, Ministerul Transporturilor mai are în vedere pentru perioada 2015-2016 efectuarea unor lucrări de urgenţă, precum: execuţia unor benzi suplimentare reversibile pe anumite sectoare de drum pe DN1, între Comarnic şi Buşteni şi pe DN7 – Valea Oltului, între Râmnicu Vâlcea şi Sibiu; reluarea licitaţiei pentru construcţia şi reabilitarea drumului naţional 67 C – Transalpina; realizarea pasajului rutier de la Domneşti, peste Şoseaua de Centură a Capitalei; transformarea DJ 102 I Câmpina – Săcele (Valea Doftanei) în DN 1V, ca alternativă spre Braşov (lucrări care ar trebui să înceapă în acest an); construirea variantei de legătură dintre Moldova şi Transilvania pe DN 18 Moisei – Iacobeni, a mai precizat ministrul transporturilor.
Nu în ultimul rând, Ministerul Transporturilor mai are în vedere şi reluarea procedurilor de atribuire pentru lucrările de modernizare a centurii de sud a Capitalei, stopate pe fondul intrării în insolvenţă a constructorului desemnat iniţial (n.r. Romstrade).
28 miliarde de euro pentru infrastructura rutieră până în 2030
Până în anul 2030, conform documentului de implementare a Master Planului General de Transport, în România ar urma să fie construiţi 725 km de autostradă (în valoare de 10,58 miliarde euro, fără TVA), 184 km de autostradă fazată (aproape 3 miliarde de euro, fără TVA) , precum şi 1.809 km de drum expres (9,6 miliarde de euro, fără TVA), însumând 28,68 miliarde euro (inclusiv TVA).
Deocamdată, România dispune pe segmentul rutier de o finanţare europeană de aproximativ un miliard de euro, rămasă din perioada de programare 2007-2013, la care se vor adăuga în jur de 5 miliarde de euro în perioada 2014-2020. Aceste surse vor fi completate de sumele din bugetul CNADNR – 1,5 miliarde de euro în 2015 şi circa două miliarde de euro în 2016. Fonduri suplimentare ar putea fi atrase prin credite, concesiuni şi parteneriat public-privat, a adăugat domnul Rus.
Rata de absorbţie a fondurilor europene POS-T, aferente perioadei 2007-2013, ar putea să tindă pe segmentul rutier spre 100% la finalul anului curent. Acest lucru este posibil având în vedere proiectele aflate în execuţie şi proiectele finalizate cu finanţare din bugetul de stat, dar conforme cu cerinţele europene şi pentru care poate fi solicitată rambursare cheltuielilor din fondurile europene rămase, a mai spus Ioan Rus.