România nu va putea recupera integral fondurile disponibile fără adoptarea rapidă a reformelor asumate, a avertizat Ilie Bolojan, premierul interimar, în contextul aprobării de către Comisia Europeană a renegocierii PNRR.
Însă, prin această ultimă renegociere, autoritățile au încercat să minimizeze pierderile, prin ajustări de ultim moment, și să obțină unele derogări de la anumite reforme.
Este a treia renegociere acceptată de Comisia Europeană prin care trece Planul Național de Redresare și Reziliență al României.
„Indiferent ce guvern va avea România în perioada următoare, soluția practică pentru a îndeplini pachetul de reforme, care înseamnă miliarde de euro, înseamnă angajarea răspunderii în Parlament pe toate proiectele care nu sunt adoptate. Este singura soluție fezabilă pentru a avea acele legi adoptate în așa fel încât, la finalul lunii august, România să bifeze reformelor și să-și recupereze granturile”, a declarat Ilie Bolojan.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a afirmat că unul dintre principalele obiective ale renegocierii a fost securizarea investițiilor care pot fi finalizate până la termenul-limită din august 2026.
„Pe componentele clare, cum ar fi cele de sănătate, toate cele șapte spitale rămase pe PNRR știm sigur că vor fi finalizate. Pe educație am păstrat integral alocarea financiară, inclusiv partea de campusuri, de dotări de școli, toate lucrurile de acolo. Pe zona de energie, digitalizare și REPowerEU avem toate sumele alocate și finalizate în proporție de peste 97%, de exemplu pe componenta IPAT”, a declarat ministrul Pîslaru.
Ajustări importante pe zona de reforme
Cele mai importante rezultate au fost, însă, obținute pe componenta de reforme, unde existau riscuri de penalizări de ordinul miliardelor de euro.
Una dintre modificările acceptate de Comisia Europeană este eliminarea reformei privind taxarea proprietății.
Totodată, au fost ajustate și alte reforme:
- introducerea perioadei tranzitorii pentru Codul Urbanismului;
- modificarea descrierii reformei privind reducerea numărului de trenuri cu întârzieri de peste 30 de minute;
- clarificarea reformei privind Legea Apelor;
- ajustarea reformei privind guvernanța întreprinderilor de stat și problema mandatelor interimare.
Referitor la Legea Apelor, ministrul Pîslaru a precizat: „Am cerut Comisiei Europene să fim siguri că legea nu are impact asupra populației și în acest moment am obținut o descriere pe baza căreia avem acum legea în parlament deja, iar impactul este doar de un ban pe metru cub.”
„Pe partea de reformă a sectorului întreprinderilor de stat și pe partea de interimate, ne-am asigurat că, pe de o parte, păstrăm ambiția legată de reforma acestui sector, pe de altă parte, am găsit deschiderea Comisiei Europene pentru a putea rezolva acel blocaj legat de restructurare și de interimate.”
Ministrul a subliniat că ajustările operate pe componenta de reforme vizează elemente evaluate la câteva miliarde de euro.
Opt reforme legislative trebuie adoptate rapid
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, rămâne de adoptat un pachet de reforme legislative esențiale pentru deblocarea fondurilor. Patru dintre acestea sunt în Parlament și alte trei sunt în prezent în faza finală de consultare cu Comisia și vor ajunge să fie cu texte finale.
Ministrul a reiterat că soluția este adoptarea acestui pachet prin asumarea răspunderii: „Cred că soluția de adoptare a acestui pachet de șapte plus una, pentru că cea de-a opta este salarizarea în sectorul public, și trebuie cumva toate acestea adoptate prin asumarea răspunderii.”
Acesta a avertizat, însă, că există și reforme pentru care nu mai există posibilitatea unor corecții: „Acolo unde lucrurile nu se pot corecta, cum a fost cazul decarbonizării, aceste elemente rămân în continuare lucruri pe care să trebuiască într-adevăr să le decontăm pentru lucruri care nu au fost făcute la timp.”
România rămâne cu un PNRR de 20,2 miliarde de euro
În urma renegocierii, România dispune de un plan considerat implementabil în valoare de 20,2 miliarde de euro.
Dragoș Pîslaru a atras atenția că perioada rămasă până la termenul-limită este foarte scurtă:
„70 de zile au mai rămas din implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Fiecare minister, fiecare instituție, fiecare beneficiar trebuie să accelereze acum ritmul. Termenul final rămâne august 2026 și poate să fie un mare succes, va fi un mare succes pentru România”.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie2026
