Reprezentanţii BERD dau exemplul proiectelor de infrastructură de apă şi apă uzată pentru a ilustra dezvoltarea durabilă aşa cum este prevăzută în noile obiective de dezvoltare aprobate Naţiunile Unite.
Când Banca Europeană pentru Dezvoltare a început, la mijlocul anilor 1990, să finanţeze sectorul românesc, sistemul municipal tradiţional de apă funcţiona în pierdere.
Costurile de operare şi întreţinere costau mai mult decât subvenţiile acordate de la bugetul de stat şi cel local. În timp sistemul nu a mai fost întreţinut, scăzând şi calitatea serviciilor. Consumatorii au plătit din ce în ce mai puţin pentru serviciu, deci veniturile au scăzut formându-se astfel o spirală în cădere a sistemului.
Pentru a remedia situaţia BERD a introdus contractele de servicii publice care au ajuns să fie folosite în 200 de proiecte municipale, nu numai în operaţiuni de apă, dar şi în transportul urban şi termoficare din Estul Europei. În aceste contracte Primăria este proprietarul iar compania este prestatorul de sevicii. În contract se specifică standardele serviciului şi indicatorii de performanţă.
BERD a început să investească în sectorul de apă românesc în 1994 începând cu Braşov, Iaşi şi Timişoara. De atunci instituţia a acordat 20 de împrumuturi succesive pentru aceste proiecte. Standardele UE în materie de alimentare cu apă au fost atinse iar veniturile obţinute în urma modernizării au fost asociate tarifelor reale.
Testul este dacă operatorii de apă pot începe propriile proiecte de modernizare din finanţare internă. Potrivit Preşedintelui BERD în România acest lucru ar fi posibil pentru că majoritatea operatorilor de utilităţi caută parteneri în sectorul privat în prezent.
Infrastructura este un element nou-introdus în obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite până acum de ONU. Infrastructura globală ar avea nevoie de o finanţare de 3,3 trilioane de euro annual iar deficitul acestei finanţări este de peste 1 trilion de euro, potrivit estimărilor BERD.