Solplanet x AeroFix

CPILEV: ”Ne putrezeste lemnul in paduri desi pretul lui a explodat”

Cu maxime istorice ale prețului lemnului de lucru, atât la rășinoase cât și la foioase, industria de prelucrare a lemnului se confruntă cu o criză extrem de serioasă.

Efectele riscă să se amplifice la toamnă și să afecteze inclusiv piața lemnului de foc pentru populație.

Avertismentul vine de la Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi.

Criza de resurse pe piața lemnului

Criza poate fi explicată doar parțial de cererea foarte mare venită din Statele Unite ale Americii, unde piața construcțiilor cunoaște un veritabil boom.

Criza este, în același timp, determinată și de factori interni.

Cauzele interne ale acestei crize țin de suprareglementarea sectorului, după cum a explicat István Tőke, președintele executiv al Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva:

„O primă problemă este expirarea anumitor amenajamente silvice (care au o valabilitate de 10 ani), dar în ultima vreme refacerea amenajamentelor are nevoie de un studiu de mediu care poate dura până la un an și jumătate. În acest interval nu se poate recolta lemn, deci nu ajunge lemn pe piață, oferta este mai mică decât cererea, iar prețurile explodează.”

Exacerbarea fenomenului tăierilor ilegale a condus la politici publice și reglementări care au determinat blocaje ale sectorului.

„De asemenea, există o problemă a marcărilor în proprietățile mici după operaționalizarea SUMAL 2.0”, a mai explicat István Tőke.

„SUMAL 2.0 este benefic, conduce la reducerea tăierilor ilegale, dar conduce și la scăderea tăierilor legale. Ajungem la momentul actual să nu punem în valoare decât 20 – 30% din volumul pus în valoare anii trecuți.”

„Din cauza birocrației și suprareglementării ne putrezește lemnul în păduri”, a subliniat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Evaluarea fenomenului tăierilor ilegale – o urgență

Dezbaterile Consiliului Pădurilor au subliniat necesitatea de a clarifica amploarea fenomenului tăierilor ilegale, care determină în bună măsură politicile publice ale Statului.

În ultimii ani, estimările fenomenului au variat între mai multe ordine de mărime . Organele de control raportează 150 – 200.000 mc pe an.

În 2015, ministrul Grațiela Gavrilescu a comunicat public și a prezentat inclusiv în CSAT cifra de 8,6 milioane mc tăieri ilegale, ca rezultat intermediar al Ciclului II al Inventarului Forestier Național.

În 2019, ministrul Costel Alexe a „asumat” o cifră medie a recoltei de masă lemnoasă de 38 milioane mc/an, tot ca rezultat al Ciclului II al IFN.

Într-o comunicare oficială, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a transmis că cifra de recoltă de 38 milioane mc anual nu se regăsește recepționată ca rezultat al Inventarului Forestier Național.

Cert este că pădurile României cresc ca suprafață și volum de masă lemnoasă, o demonstrează nenumărate studii satelitare comparative, inclusiv față de perioada comunistă.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, a declarat că incertitudinile privind amploarea fenomenului au generat politici publice cu efecte perturbatoare asupra silviculturii și activităților de exploatare și prelucrare a lemnului:

„Subiectul tăierilor ilegale a fost atât de mult exacerbat încât nu mai vedem pădurile de cioturile-vedetă. Am solicitat domnului Ministru o dezbatere științifică privind rezultatele ciclului II al Inventarului Forestier Național și publicarea periodică a rezultatelor intermediare ale ciclului al III-lea,” a adăugat acesta.

Prezent la dezbaterile Consiliului, dl. Barna Tánczos, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat că va organiza în următoarele săptămâni o dezbatere a forurilor științifice pentru a tranșa o dată pentru totdeauna problema.

Priorități: finanțare corectă și reglementare justă pentru sectorul forestier

Pe lângă eliminarea blocajelor generate de reglementări, autoritățile trebuie să ia în calcul o finanțare corectă a sectorului, atât prin Strategia Forestieră Națională cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte mecanisme de finanțare, au arătat participanții.

„Bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nu a inclus niciodată o finanțare care să se întoarcă la păduri mai mare de 2% în ultimii 30 de ani. Avem o subfinanțare a sectorului silvic,” a declarat Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură – SILVA.

 

 

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2021

Sus