Deșeurile din construcții și desființări vor fi gestionate printr-un sistem mai strict de colectare separată, monitorizare digitală și control al șantierelor, potrivit proiectului Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) pentru perioada 2026 – 2035.
PNGD prevede, printre altele, înființarea unor centre de reutilizare, dezvoltarea capacităților de tratare și reciclare, introducerea unor criterii pentru încetarea statutului de deșeu al materialelor recuperate și interzicerea depozitării deșeurilor valorificabile în depozitele municipale.
Documentul semnalează că numeroase companii din domeniu nu raportează cantitățile de deșeuri generate sau valorificate, ceea ce îngreunează monitorizarea fluxurilor la nivel național.
O altă problemă identificată este lipsa unui cadru juridic suficient de clar pentru reutilizarea și valorificarea materialelor rezultate din lucrările de construcții.
În prezent, nu există proceduri suficient dezvoltate pentru recertificarea materialelor recuperate și pentru stabilirea condițiilor în care acestea pot fi reutilizate sau introduse pe piață ca materii prime secundare. În plus, infrastructura națională de reciclare și tratare este considerată insuficientă, inclusiv în ceea ce privește instalațiile de concasare și tratare.
Colectarea separată și controale pe șantiere
Pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor din construcții, proiectul PNGD propune implementarea unor sisteme de colectare separată cu termen final de implementare 2027.
Responsabilitatea ar urma să revină investitorilor privați, companiilor de construcții și unităților administrativ-teritoriale.
Tot până la finalul anului 2027 ar urma să fie create centre de reutilizare a deșeurilor din construcții, prin implicarea autorităților locale și a investitorilor privați.
Documentul mai prevede modernizarea și extinderea instalațiilor de tratare, inclusiv pentru fracțiile de gips și materiale ceramice, precum și operaționalizarea centrelor de aport voluntar integrate, finanțate prin PNRR.
Un accent important este pus pe intensificarea controalelor. Sunt prevăzute verificări privind abandonarea ilegală a deșeurilor din construcții, realizate de Garda Națională de Mediu și autoritățile locale, inclusiv prin poliția locală.
De asemenea, ar urma să fie verificate șantierele în ceea ce privește existența contractelor pentru colectarea separată și tratarea sau eliminarea deșeurilor. Controalele ar urma să urmărească și documentele de transport și evidență care permit identificarea traseului deșeurilor până la instalațiile de tratare.
Până în 2027 este propusă și crearea unui sistem național de monitorizare și raportare a depozitărilor ilegale de deșeuri din construcții.
Trasabilitate digitală pentru deșeurile generate pe șantiere
O altă măsură importantă vizează dezvoltarea, până la finalul lui 2027, a unui sistem digital unitar de raportare și trasabilitate pentru toate fluxurile de deșeuri reglementate, inclusiv pentru cele din construcții și desființări.
Sistemul ar urma să fie administrat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) și integrat cu platformele informatice relevante. Acesta ar permite raportarea și validarea datelor pe fiecare flux de deșeuri, urmărirea traseului de la colectare până la tratare, reciclare, valorificare sau eliminare, precum și corectarea informațiilor în urma controalelor.
Totodată, platforma ar urma să genereze automat raportări privind îndeplinirea țintelor naționale și europene.
Pachet legislativ dedicat deșeurilor din construcții, cu termen de realizare în 2027
Proiectul planului prevede și introducerea unor criterii ecologice în achizițiile publice pentru utilizarea materialelor reciclate. Măsura ar urma să fie pusă în aplicare de Agenția Națională pentru Achiziții Publice și de autoritățile contractante.
În paralel, documentul propune elaborarea unui pachet legislativ dedicat deșeurilor din construcții, cu termen de realizare în 2027. Acesta ar urma să stabilească reguli și criterii tehnice pentru încetarea statutului de deșeu al materialelor tratate, inclusiv al agregatelor reciclate și al materialelor utilizate la umpluturi.
Pachetul ar urma să reglementeze condițiile în care materialele recuperate pot fi reciclate, reutilizate sau recertificate și să introducă mecanisme pentru stimularea utilizării unui anumit procent de materiale reciclate în lucrările de construcții.
Printre măsurile propuse se mai numără clasificarea clară a fluxurilor de deșeuri din construcții, inclusiv a fracțiilor mai puțin convenționale, introducerea obligației de sortare la sursă și interzicerea depozitării deșeurilor valorificabile în depozitele municipale.
Documentul are în vedere și înăsprirea sancțiunilor pentru abandonarea ilegală a deșeurilor, reglementarea utilizării tehnologiei BIM (Building Information Modelling), introducerea obligațiilor de raportare și trasabilitate digitală, precum și stabilirea unor noi indicatori de performanță care să fie integrați în contractele publice de construcții.
O altă propunere este introducerea unei contribuții financiare pentru economia circulară, prin care să fie stimulate sortarea, tratarea, valorificarea și utilizarea subproduselor reciclate. Proiectul nu precizează însă cuantumul acestei contribuții, modul de calcul sau categoriile de operatori care ar urma să o plătească.
Capacități noi de eliminare pentru deșeurile care nu pot fi valorificate
Pe lângă măsurile privind reciclarea și reutilizarea, proiectul PNGD ia în calcul și dezvoltarea infrastructurii pentru eliminarea deșeurilor din construcții care nu pot fi recuperate.
Până la finele anului 2027 ar urma să fie realizat un studiu național privind necesarul de capacități de depozitare, iar până în 2030 ar trebui construite capacități pentru depozitarea deșeurilor inerte, în funcție de rezultatele studiului.
Ținta de valorificare de minimum 70% rămâne în vigoare
Proiectul PNGD propune menținerea țintei permanente de minimum 70% pentru pregătirea pentru reutilizare, reciclarea și alte operațiuni de valorificare materială a deșeurilor din construcții și desființări, inclusiv operațiunile de rambleiere.
Obiectivul ar urma să includă și fracțiile considerate mai dificil de valorificat, precum gipsul, plăcile ceramice, gresia și faianța.
Prin măsurile propuse, autoritățile urmăresc să reducă depozitarea și abandonarea ilegală a deșeurilor, să îmbunătățească evidența cantităților generate și să creeze condiții pentru utilizarea materialelor recuperate în noi lucrări de construcții.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie – decembrie 2026
