Cipru are aproximativ 30.000 de clădiri care sunt practic nelocuite, dar care ar putea fi reparate și repuse în funcțiune pentru a stimula oferta de locuințe, în special pentru cei care pot doar închiria în loc să cumpere, potrivit estimărilor Camerei Științifice și Tehnice din Cipru (ETEK), citate de en.philenews.
Fostul președinte al Comisiei parlamentare pentru Mediu din Cipru, Charalambos Theopemptou, a examinat modul în care alte state membre ale UE abordează problema locuințelor vacante și abandonate pentru a afla ce s-ar putea face în Cipru.
Analizând modul în care alte țări ale UE abordează problema, Theopemptou a constatat următoarele:
– Irlanda oferă subvenții de până la 50.000 de euro pentru renovarea proprietăților goale și de până la 70.000 de euro pentru proprietățile abandonate.
– Franța aplică presiune fiscală în zonele cu cerere mare de locuințe printr-o taxă specială pe locuințele goale
– Spania permite municipalităților să impună impozite suplimentare pe proprietate pentru locuințele lăsate vacante pentru perioade lungi de timp, în anumite condiții.
– Portugalia sprijină restaurarea clădirilor printr-un fond dedicat renovării urbane și reutilizării.
În Cipru, Ministerul de Interne oferă în prezent până la 40.000 de euro pentru renovarea unei unități rezidențiale cu trei dormitoare.
Theopemptou a propus o serie de măsuri cu costuri reduse.
Fiecare municipalitate și comunitate, în colaborare cu Ministerul de Interne și serviciile tehnice relevante, ar trebui să creeze un registru al clădirilor vacante, abandonate și periculoase, a spus el, menționând că organizațiile administrației locale districtuale (DLGO) au construit deja o imagine clară a clădirilor periculoase în mod specific .
El a clarificat faptul că clădirile vacante, abandonate, periculoase și cele incluse în patrimoniu sunt categorii distincte care necesită un tratament diferit.
Registrul ar trebui să clasifice clădirile după cum sunt periculoase , care pot fi renovate, care au valoare arhitecturală sau istorică și care sunt situate în apropierea școlilor, stațiilor de autobuz, centrelor locale sau zonelor cu cerere de locuințe accesibile, a declarat Theopemptou, astfel încât municipalitățile să poată acționa în funcție de priorități, nu doar ca răspuns la reclamații.
Un al doilea pas ar trebui să combine stimulentele cu obligațiile, a sugerat el: proprietarii care doresc să repună în funcțiune o clădire ar trebui să primească îndrumări tehnice rapide, proceduri simple și sprijin financiar specific. El a indicat schemele de modernizare energetică „Exoikonomo-Anavathmizo” („Economisire-Modernizare”) existente în Cipru pentru locuințe și clădiri, ca instrumente similare care ar putea fi adaptate pentru a acorda prioritate clădirilor goale sau abandonate care revin în uz legal.
Ansamblu hotelier dintr˗un municipiu, renovat pentru a fi clasificat la 4 stele
Utilizarea clădirilor în scopuri sociale
Theopemptou a remarcat nevoia evidentă de locuințe mai accesibile, de cazare pentru studenți și de magazine mici care să nu necesite o mașină pentru a ajunge acolo, precum și de spații pentru activități culturale și alte utilizări. „Clădirile abandonate din centrele orașelor și din vechile centre rezidențiale pot fi o parte a soluției”, a spus el.
El a sugerat că statul și municipalitățile ar putea explora leasingul pe termen lung, parteneriatele cu proprietarii, întreprinderile sociale sau utilizarea clădirilor municipale inactive.
Autorizare rapidă, transparență și supraveghere
Theopemptou a propus, de asemenea, autorizații rapide pentru intervenții la scară mică și medie, menționând că multe clădiri nu necesită lucrări drastice sau costisitoare sau proiecte ample. În schimb, ceea ce este necesar de obicei este o evaluare structurală, curățarea, îndepărtarea materialelor periculoase, reparații de bază, îmbunătățiri energetice, modernizări ale accesibilității și reconectarea la infrastructură, a spus el.
El a menționat că inițiativa „Valul de renovări” a Comisiei Europene își propune să dubleze rata anuală de renovări energetice și să renoveze 35 de milioane de clădiri până în 2030 și a spus că Ciprul ar trebui să transpună acest obiectiv al UE în proiecte locale simple și rapide, urmărind în același timp finanțare.
El a sugerat, de asemenea, ca autoritățile locale să publice date privind numărul de clădiri abandonate înregistrate, câte au fost considerate periculoase, câte au fost curățate, renovate, repuse în uz sau utilizate în scopuri sociale, adăugând că această transparență ar ajuta, de asemenea, municipalitățile să obțină finanțare.
O politică adecvată de gestionare a clădirilor abandonate ar fi benefică pentru mulți oameni în anii următori și ar face cartierele mai locuibile, îmbunătățind calitatea vieții, a spus Theopemptou.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2026
