Comisia Europeană a acceptat ca investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență să poată fi considerate finalizate chiar dacă anumite lucrări auxiliare sau racordări la utilități nu sunt încă încheiate, după cum a anunțat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, după finalizarea negocierilor privind revizuirea PNRR.
Măsura vine în contextul proiectului legislativ promovat de Ministerul Dezvoltării, care permite comisiilor de recepție să admită recepția lucrărilor esențiale și să suspende exclusiv recepția unor lucrări auxiliare nefinalizate, strict delimitate tehnic, fizic și valoric. Scopul este evitarea blocării investițiilor aproape finalizate, din cauza unor elemente secundare care nu afectează funcționalitatea și siguranța obiectivelor.
Potrivit proiectului, lucrările auxiliare nu vor putea depăși 5% din valoarea contractului și vor trebui finalizate într-un termen de maximum 120 de zile de la recepția lucrărilor esențiale. Totodată, proiectul reglementează explicit situațiile în care întârzie realizarea branșamentelor definitive la rețelele de energie electrică sau alte utilități, permițând recepția în prezența unor soluții provizorii funcționale.
Dragoș Pîslaru a explicat că acceptul pentru recepția parțială reprezintă una dintre cele mai importante concesii obținute în negocierile cu Comisia Europeană:
„Având în vedere birocrația din România, aveam semne de întrebare dacă putem avea recepțiile finale pe proiectele de investiții. Și ce am reușit să obținem în negocierea cu Comisia Europeană și chiar trebuie să fim recunoscători colegilor de la Comisie pentru ideea de a marca acest succes al PNRR în România, este ideea că vom putea folosi procese verbale parțiale de recepție. Evident, discutăm de lucrări finalizate, dar parțial care necesită racordări adiționale.”
Acceptarea acestui mecanism oferă o soluție pentru numeroase proiecte care sunt practic terminate, dar care riscă să nu fie decontate la timp din cauza unor proceduri administrative care nu depind de beneficiari.
Mii de investiții locale pot evita blocajele birocratice
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că măsura va avea un impact semnificativ asupra a mii de investiții derulate de autoritățile locale.
Unele sunt finalizate, dar neracordate la utilități din motive birocratice. „Faptul că s-a acceptat ca mii de investiții gestionate de autoritățile locale să poată fi recepționate ca fiind finalizate parțial reprezintă un aspect important, deoarece, din nou, salvăm fonduri importante” a spus premierul.
Agregate minerale: Peste 14 mil mc extrasi dintr-o noua sursa
Potrivit acestuia, dificultățile întâmpinate sunt explicabile în contextul dimensiunii fără precedent a programului de investiții finanțat prin PNRR:
„Complexitatea PNRR pentru România a însemnat un număr mare de lucrări. Suntem una dintre țările cu cele mai multe lucrări, atât ca număr, cât și ca valoare. Or, în condițiile în care ai, de exemplu, 15.000 de șantiere în țară, este imposibil să nu apară probleme legate de capacitatea constructorilor, a consultanților, de capacitatea administrativă sau de cofinanțare.”
O treime din investițiile PNRR erau în zona de risc major
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a arătat că renegocierea PNRR a pornit de la o analiză internă care indica probleme serioase în implementarea investițiilor:
„Ce am reușit să facem în acest an a fost, mai întâi, o revizuire pentru a-l pune pe șine și pentru a elimina proiectele care, într-adevăr, nu aveau nicio șansă să fie realizate, precum și impulsionarea unor reforme care păreau aproape imposibile. Vă aduc aminte că am obținut 180 de milioane de euro pentru reforma pensiilor speciale, dar și multe alte obiective care erau în plan și păreau oarecum pierdute în timp.”
Analiza realizată de MIPE la începutul anului arăta că aproximativ o treime din componenta de investiții a Planului era încadrată în categoria de risc maxim.
Componenta de granturi, considerată integral realizabilă
În urma renegocierii, România a rămas cu o componentă de granturi formată exclusiv din investiții deja finalizate sau aflate într-un stadiu de implementare de peste 90%.
Decarbonizarea rămâne un punct sensibil
Unul dintre dosarele care continuă să ridice probleme în relația cu Comisia Europeană este componenta de decarbonizare.
„Din cauza problemelor pe care le avem și a faptului că nu am înlocuit centralele pe cărbune cu centrale pe gaz, așa cum ne-am angajat în 2021, există încă un risc de pierdere a fondurilor dacă nu se acceptă, în final, o formulă care să prevadă reducerea capacității de producție a unor centrale, și nu închiderea lor”, a declarat Ilie Bolojan.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie2026
