În scopul depășirii blocajelor care afectează în prezent realizarea lor, proiectele hidroenergetice de importanță strategică ar putea beneficia de un regim juridic special și proceduri accelerate.
Un proiectul de lege în acest sens a fost propus de parlamentari PNL, adoptat de Camera Deputaților și urmează să fie dezbătut în Senat (fișier atașat la finalul știrii).
În esență, schimbarea principală din proiect constă în recunoașterea formală a acestor investiții ca „proiecte de securitate națională” şi asigurarea, pe această bază, a unor proceduri accelerate şi derogatorii față de regimul obișnuit.
Proiectul de lege stabilește mecanisme clare de selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice, care vor fi identificate şi declarate ca atare prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în concordanță cu criteriile de importanță pentru securitatea energetică (capacitate instalată semnificativă, rol în stabilitatea SEN, contribuție la atingerea țintelor naționale de energie regenerabilă etc.).
Acest pas va conferi proiectelor desemnate un statut special, ce atrage după sine aplicarea setului de măsuri facilitatoare prevăzute de lege.
În concret, proiectul de lege introduce o serie de măsuri derogatorii şi proceduri simplificate menite să accelereze implementarea acestor obiective strategice.
Este spațiu semnificativ de dezvoltare pentru creşterea capacităților de producție hidro
România beneficiază de resurse hidroenergetice importante, hidroenergia reprezentând în prezent principala sursă de energie regenerabilă a țării, cu aproximativ 34% din consumul final de energie electrică acoperit de productia hidro.
Operatorul național Hidroelectrica exploatează circa 6,4 GW capacitate instalată in 187 de centrale hidroelectrice (inclusiv o capacitate eoliană modestă), fiind cel mai mare producător de energie electrică din România din surse primare şi totodată principalul furnizor de servicii de sistem pentru mentinerea stabilităţii rețelei.
Acest rol critic evidenţiază importanța strategică a sectorului hidroenergetic pentru securitatea energetică națională.
În prezent, potenţialul hidroenergetic al Romăniei este subexploatat, fiind valorificat într-o proporţie sub optim (aproximativ 55-60%), fapt ce lasă un spațiu semnificativ de dezvoltare pentru creşterea capacitătilor de productie hidro.
Numeroase proiecte hidroenergetice de mare anvergură, începute în deceniile trecute, se află în stadii avansate de execuție, dar au fost sistate sau întârziate din diverse cauze.
Printre acestea se numără amenajările hidroenergetice (AHE) de pe râul Jiu, sectorul Livezeni – Bumbeşti, hidrocentrala Răstolita, AHE Cerna – Belareca, amenajările de pe râul Olt (sectorul Cornetu – Avrig, inclusiv treptele Câineni, Racovita, Lotrioara), AHE Surduc – Siriu, AHE Paşcani.
Descarcati aici
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2026
