O bună absorbție a fondurilor europene necesită îndeplinirea unor codiții, care țin, între altele, de o mai bună guvernanță a companiilor de stat, precum și de garanția că acești bani sunt bine investiți, consideră membrii comunității de afaceri româno-germane. Într-o dezbatere organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) cu prilejul Întâlnirii lunare a membrilor, pe tema oportunităților de finanțare prin fonduri europene, a fost analizat stadiul absorbției fondurilor europene în România în mediul public și privat. La dezbatere au fost invitați ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru și primarul municipiului Deva, Lucian Rus.
Având în vedere situația economică dificilă prin care trece guvernul și importanța unui stat funcțional pentru societate și economie, membrii comunității au înțeles că era necesară o creștere a taxelor. „Totuși, pentru relansarea economiei este nevoie de reforme care să reducă birocrația. Acest lucru nu numai că este costisitor, dar și încetinește activitatea economică. Deci, este vorba despre reforma statului, în care întreaga comunitate de afaceri, internațională și națională, își pune mari speranțe”, a declarat, în deschiderea evenimentului, președintele AHK România, Volker Raffel.
Mai exact, el a făcut referire la necesitatea unui proces de achiziții publice mai rapid, la nevoia unei administrații locale eficiente și la importanța disponibilității autorizațiilor necesare pentru a transforma fondurile europene în realitate.
Pe de altă parte, Raffel atras atenția că disponibilitatea fondurilor europene, care au susținut semnificativ economia românească, este incertă pe termen lung. „Așadar, să ne bucurăm cât mai mult de momentul în care ne aflăm și să folosim fondurile în cel mai eficient mod posibil, pentru a atrage investiții în România și pentru a stimula creșterea economică. Șansa există, banii există — să îi absorbim și să obținem maximum din ei”, a conchis președintele AHK România.
Reducerea cheltuitelor bugetare, fără a reduce însă investițiile, a fost și mesajul transmis de directorul general al AHK România, Sebastian Metz. Fondurile europene vor contribui la creșterea competitivității economice, a adăugat el, precizând că este nevoie ca acești bani să fie investiți acolo unde economiile locale au mare nevoie de ei. „Cred că putem discuta și despre descentralizarea administrației și orientarea fondurilor publice la nivel local sau regional. Și, nu în ultimul rând, din partea mediului privat există de multă vreme solicitarea de a avea disponibile mai multe fonduri europene pentru cofinanțarea investițiilor companiilor private. În perioada următoare, ar trebui ca fondurile publice să fie multiplicate prin investiții private – de exemplu, în cazul investițiilor urgent necesare în sectorul energetic. De asemenea, agenda de politici economice și industriale trebuie să fie mai bine corelată cu utilizarea fondurilor europene – mai ales în domeniul tehnologiilor”.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat în premieră situația centralizată a celor peste 24.000 de proiecte finanțate prin PNRR la nivelul întregii țări, împreună cu stadiul derulării lor, domeniul de activitate și localizarea exactă a lucrărilor, pe o hartă interactivă. „Trebuie să punem în aplicare ceea ce avem aici. În acest moment, nu există posibilitatea de a muta finanțările de la o industrie la alta”, a precizat Pîslaru.
În privința viitoarelor instrumente financiare, adică fondurile care vor înlocui PNRR -ul, acestea vor prioritiza competitivitatea.
„Se poate observa o flexibilitate fără precedent în propunerea Comisiei, cu un fond unic, deci nu mai există fonduri libere sau fonduri diferite, ci un singur fond. Marea veste este că întregul potențial este neîngrădit și că se pot aloca acești bani într-un mod eficient, acolo unde sunt prioritățile fiecărui stat membru”. Ministrul a propus cu această ocazie mediului privat un parteneriat, invitând companiile să participe la un plan de investiții pe șapte ani, cât vor dura perspectivele financiare 2028-2034. Prin acest plan statul, firmele și UE ar finanța dezvoltarea Românei.
Primarul municipiului Deva, Lucian Rus, a explicat în cadrul dezbaterii, cum Fondul pentru o Tranziție Justă al UE a contribuit la dezvoltarea orașului. Fiind într-o zonă considerată dezavantajată, județul Hunedoara a primit cea mai mare alocare din acest fond comparativ cu celelalte județe. „Dezavantajul îl putem transforma într-un avantaj pentru că Deva este un loc în care se pot face investiții. Sunt companii mari din Germania care vor să investească în industrie. Este nevoie însă ca și statul să devină partener pentru industrie și să susțină financiar autoritățile pentru derularea programelor prin fonduri europene. La Deva va fi funcțională și o mare centrală electrică pe gaz, la Mintia, parte din fostul complex energetic Hunedoara. Nu avem încă parc industrial sau panouri fotovoltaice, dar intenționăm să le construim”, a menționat Rus.
Reprezentanții companiilor membre ale AHK România au solicitat, de asemenea, proiecte de finanțare care să permită intensificarea colaborării cu universitățile. „Am început aici în România acum 20 de ani, un ecosistem în București; între timp avem activități de cercetare-dezvoltare în Cluj, Brașov, Iași. Ecosistemele cu care echipele noastre colaborează, cu care fac schimb de idei, dezvoltă proiecte împreună, sunt locale: o universitate locală, un start-up local. O companie ca a noastră sau alte companii pot transforma aceste idei în produse globale. De aceea, ne-am dori ca agențiile regionale de dezvoltare, de exemplu, să vină cu apeluri adecvate, care să stimuleze aceste ecosisteme locale. Acest lucru astăzi nu există, dar ar fi foarte util”, a subliniat Günter Krasser, director general, Infineon Technologies Romania, participant de asemenea în cadrul panelului de discuții.
Despre Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România)
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova. Dorim astfel să intensificăm relațiile de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania și să contribuim semnificativ la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Tema anului 2025: People.Skills.Competitiveness.
Cu tema anuală – People.Skills.Competitiveness. – subliniem rolul central al angajaților în succesul unei companii. Angajații și competențele lor sunt coloana vertebrală a fiecărei companii și contribuie în mod semnificativ la competitivitate. Angajații calificați și valoroși constituie baza pentru inovare, productivitate și creștere. Investind în competențele lor și în formarea continuă, companiile pot crea un mediu de lucru dinamic, care să încurajeze creativitatea și angajamentul. Prin urmare, companiile membre AHK se concentrează pe gestionarea strategică a talentelor și pe bunăstarea angajaților, nu numai pentru a îmbunătăți performanța afacerii, ci și pentru a promova un mediu de afaceri durabil și competitiv în România și Germania.