Pentru a oferi o calitate superioară a vieții, orașele trebuie să se adapteze schimbărilor climatice, dar și celor geopolitice actuale, să valorifice, prin inovație, resursele existente, contribuind, de la nivel local, la reziliența generală a țării. Este ceea ce face un oraș „liveable”, reunind oameni, competențe și inovație. Conferința AHK România „Cities of Tomorrow” a ales pentru acest an tema Liveable Cities: People, Skills & Innovation.
Organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Timișoara și Visit Timișoara în perioada 23-24 octombrie, evenimentul a oferit un cadru adecvat pentru schimb de bune practici între orașe din Austria, Elveția, Germania și România – un dialog deschis despre politici urbane eficiente, parteneriate public-private și modele de dezvoltare care pot inspira transformarea sustenabilă a orașelor din România.
„Cities of Tomorrow dorește să arate că potențialul de dezvoltare al unei țări nu se află doar în capitală, ci și în alte orașe. Vrem să discutăm despre ce înseamnă cu adevărat „liveable cities”, comunități care oferă o bună calitate a vieții, infrastructură modernă și servicii eficiente, dar și despre modul în care, mai ales în contextul actual, extrem de volatil, orașele pot deveni mai reziliente în fața provocărilor geopolitice, economice, climatice și tehnologice. Comunitățile locale dispun de resurse valoroase, idei inovatoare și lideri dedicați, care pot contribui semnificativ la crearea unor orașe mai atractive, mai reziliente și mai conectate. Acestea trebuie să facă față provocărilor geopolitice și economice actuale, precum migrația forței de muncă, presiunea asupra resurselor sau adaptarea la schimbările climatice. Soluțiile se regăsesc prin cooperare regională, inovare locală și o mai strânsă conectare între administrație, mediul privat și societate,” a spus Sebastian Metz, directorul general al AHK România, în deschiderea conferinței.
Una dintre marile provocări ale administrațiilor publice este evitarea inerției și menținerea focus-ului pe cetățeni, este de părere Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, prezent la eveniment. Capacitatea de a inova și de a încerca lucruri noi reprezintă un alt obstacol, întrucât presupune asumarea potențialelor greșeli, care au un cost politic pentru primari. „Noi încercăm să rupem acest cerc vicios aici, în Timișoara, pentru că de ceva vreme, mai exact în ultimii cinci ani, am atras peste 350 de milioane de euro pentru multe proiecte pe fonduri europene, în primul rând pe mobilitate urbană, pentru înnoirea flotei de transport în comun, dar și pentru școli sau grădinițe. Suntem și cea mai digitală primărie din țară și asta pentru că am reușit în ultimii trei ani să digitalizăm tot parcursul documentelor și parcursul birocratic”, a spus Dominic Fritz.
Atenția acordată de autorități cetățenilor Timișoarei a fost remarcată și de consulul Republicii Federale Germania la Timișoara, Anja Zougouari: „Inima unui oraș nu o reprezintă clădirile sau documentele sale, ci oamenii – ideile și competențele lor, dorința lor de implicare și curajul de a produce schimbare. De când am sosit la Timișoara am fost impresionată de cât de vibrant, tânăr și proaspăt se simte orașul. Timișoara este un loc care își îmbrățișează trecutul, dar privește hotărât spre viitor. Iar în acel viitor, văd Germania și România continuând să meargă împreună, schimbând cunoștințe, împărtășind și dezvoltând tehnologii și investind în ceea ce contează cu adevărat: educație, sustenabilitate și bunăstarea oamenilor”, a menționat ea.
Experți în urbanism au arătat, prin exemple practice și prezentări, cum pot orașele și municipalitățile să se dezvolte într-un mod durabil și orientat spre viitor. Profesorul Vicente Carabias-Hütter, șeful Departamentului de Cercetare -Sisteme Energetice Durabile și Orașe Inteligente la Universitatea de Științe Aplicate din Zürich și responsabil Smart City la Orașul Winterthur din Elveția, a definit orașul inteligent (smart) ca fiind unul care oferă standarde înalte de viață cetățenilor, cu un consum cât mai mic de resurse. Acest lucru este posibil cu ajutorul unei rețele inteligente de infrastructură – energie, transport, comunicații – și prin implicarea creativă a actorilor publici și privați, împreună cu cetățenii. El a dat orașul Winterthur, al șaselea oraș ca mărime din Elveția, ca exemplu de bune practici: acesta s-a transformat dintr-un oraș industrial tipic într-un oraș al culturii, educației și inovației. „În Elveția, transportul public este un element cheie al mobilității durabile și al planificării eficiente a orașelor”, a explicat el, subliniind că „dezvoltarea către un smart city este un proces complex de transformare pe termen lung, la care contribuie numeroase schimbări și activități tehnologice, juridice și organizaționale.” Toate aceste informații sunt cuprinse într-un „Ghid elvețian de implementare al Inițiativelor Smart City ”, prezentat în cadrul conferinței. „Sunt convins că acest ghid oferă o bază solidă de cunoștințe, cu instrumente utile, studii de caz și bune practici care pot contribui la creșterea calității vieții și a eficienței utilizării resurselor în dezvoltarea orașelor viitorului, prin programe de inovare și co-creare. Suntem deschiși să împărtășim perspectivele noastre și să ne aducem competențele și experiența în parteneriate de colaborare la nivel european.”
Un alt exemplu de bune practici este orașul Graz din Austria, care a avut în centrul dezvoltării sale, creșterea calității vieții cetățenilor. Christian Nußmüller, expert în planificare urbană, dezvoltare și construcții din Primăria Graz, a enumerat câteva aspecte care au schimbat viața locuitorilor din acest oraș, între care dezvoltarea transportului public, inclusiv prin crearea de piste de biciclete și mobilitate partajată (shared mobility). Un alt aspect care face un oraș „liveable” este calitatea aerului (decarbonizarea) asigurată atât prin transport, dar și prin economia circulara: utilizarea industrială a căldurii reziduale, crearea de uzine de incinerare a deșeurilor, protejarea zonelor verzi. De asemenea, cultura este parte integrantă a unui oraș cu o calitate bună a vieții. Graz a făcut acest lucru reabilitând clădirile publice, păstrând cât mai mult posibil din structurile vechi ale clădirilor industriale, dând noi utilizări unora dintre acestea.
„Pe termen lung, procesele de dezvoltare reușite ale unui district pot fi realizate doar prin cooperare interdisciplinară între sectorul privat, populație, actorii științifici/intermediari și administrația municipală, într-un mod transparent și pe picior de egalitate. În mod similar, trebuie asigurată cooperarea între toate nivelurile de guvernare, de la UE până la nivel local, pe picior de egalitate în toate chestiunile care privesc nivelul local”, a declarat Nußmüller.
Timișoara și Graz sunt orașe înfrățite din 1982, acest parteneriat având rădăcini adânci în istoria ambelor țări, când cele două orașe au fost sub stăpânire habsburgică timp de 62 de ani, până în 1778.
Au urmat două dezbateri având ca teme „Smart Urbanism – Cities for People: Meaningful and Impactful Urban Development (Urbanism inteligent – Orașe pentru oameni: dezvoltare urbană de impact)” și „Smart Investments, Smarter Cities: How Business Shapes the Urban Future” (Investiții inteligente, orașe mai inteligente: cum modelează afacerile viitorul urban).
Tradiționalul concurs de proiecte a reunit actori din administrația publică, societatea civilă și mediul de afaceri. Câștigătorii celor 3 categorii au fost anunțați și premiați în cadru festiv la finalul zilei. Aceștia au fost: Routemix, la categoria Mediul de afaceri cu proiectul „Asistent de mobilitate urbană bazat pe inteligență artificială”; Primăria Municipiului Sibiu, la secțiunea administrație publică cu proiectul „Conectarea Sibiului printr-un coridor verde/albastru pe malurile râului Cibin” și Asociația ÎntreVecini, cu proiectul „Construim comunități” din partea societății civile.
Cities of Tomorrow este evenimentul-fanion anual al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este să încurajeze dezvoltarea durabilă a țării, să promoveze măsuri pentru creșterea competitivității și atractivității României pentru noi investiții.
Evenimentul reunește o paletă largă de profesioniști din mai multe domenii de activitate: primării, agenții de dezvoltare regională, consilii municipale și județene, companii private românești și străine, companii de utilități urbane și de infrastructură, firme de planificare urbană și arhitectură, sectorul imobiliar și bancar, clustere industriale, ONG-uri, într-un cuvânt o comunitate activă de profesioniști care contribuie la transformarea orașelor din România. Anul acesta dezbaterile din cadrul meselor rotunde și al conferenței au reunit peste 250 de participanți.
Despre Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România)
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova. Dorim astfel să intensificăm relațiile de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania și să contribuim semnificativ la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Tema anului 2025: People.Skills.Competitiveness.
Cu tema anuală – People.Skills.Competitiveness. – subliniem rolul central al angajaților în succesul unei companii. Angajații și competențele lor sunt coloana vertebrală a fiecărei companii și contribuie în mod semnificativ la competitivitate. Angajații calificați și valoroși constituie baza pentru inovare, productivitate și creștere. Investind în competențele lor și în formarea continuă, companiile pot crea un mediu de lucru dinamic, care să încurajeze creativitatea și angajamentul. Prin urmare, companiile membre AHK se concentrează pe gestionarea strategică a talentelor și pe bunăstarea angajaților, nu numai pentru a îmbunătăți performanța afacerii, ci și pentru a promova un mediu de afaceri durabil și competitiv în România și Germania.