
Marian Pavel, președintele CJ Ialomița
Un sistem cu cote diferențiate de cofinanțare, mai ales în județele mai puțin dezvoltate, unde există numeroase localități cu resurse financiare limitate și cu nevoi mari de investiții, ar fi echitabil, consideră Marian Pavel, președintele CJ Ialomița.
Totuși, pentru ca sistemul să fie cu adevărat funcțional și să genereze dezvoltare reală este esențial ca diferențierea cotelor de cofinanțare să se bazeze nu doar pe capacitatea financiară a UAT-urilor, ci și pe criterii obiective legate de viabilitatea și impactul investițiilor propuse.
Este important ca proiectele să fie bine fundamentate, să răspundă direct și clar nevoilor comunității și să aibă un efect pe termen lung, astfel încât fondurile investite să genereze beneficii reale și măsurabile.
În același timp, trebuie evitat riscul ca localitățile cu venituri mici să fie, în mod paradoxal, condamnate la stagnare din cauza dificultăților de a asigura chiar și o cotă minimă de cofinanțare.
De aceea, pe lângă modelul diferențiat, ar fi necesare măsuri complementare: sprijin tehnic pentru elaborarea proiectelor, finanțarea cheltuielilor pregătitoare și, unde este cazul, programe speciale pentru comunitățile cele mai vulnerabile.
Pentru proiectele de interes județean, Consiliul Județean Ialomița ar putea susține, în anumite limite, o cotă de cofinanțare, cu o estimare prudentă de circa 15-20 %.
Introducerea cofinanțării ar însemna o prioritizare mai prudentă a investițiilor
Va fi nevoie de analiza mai atentă a prioritizării proiectelor, existând posibilitatea reprogramării sau redimensionării celor mai puțin urgente, astfel încât să poată fi asigurată partea de cofinanțare pentru proiectele esențiale pentru județ.
“Pe de altă parte, vedem în acest mecanism și o oportunitate importantă: putem accesa mai multe fonduri externe, în special fonduri europene nerambursabile, care să completeze bugetul județului și să permită implementarea unor investiții strategice de infrastructură, sănătate, educație și dezvoltare locală. În prezent, doar din bugetul județean nu am putea finanța în totalitate aceste proiecte de anvergură, însă prin cofinanțare putem transforma idei care altfel ar rămâne doar pe hârtie în proiecte concrete, cu impact real pentru comunitățile din județul Ialomița. Astfel, mecanismul de cofinanțare devine un instrument prin care transformăm limitele bugetare într-o șansă de dezvoltare accelerată,” mai spune președintele CJ Ialomița.
Transparența în comunicarea măsurilor luate de Guvern este importantă pentru ca administrațiile locale să își poată prioritiza corect investițiile.
Pentru ca un mecanism diferențiat de cofinanțare să fie cu adevărat viabil și să contribuie la dezvoltarea echilibrată este esențial să îndeplinească mai multe condiții fundamentale:
Stabilirea unor criterii clare, transparente și predictibile – Este important ca toți actorii locali să știe, de la început, în ce condiții pot accesa finanțarea, care sunt criteriile de evaluare și modul de calcul al cotelor de cofinanțare.
Suport suplimentar pentru UAT-urile cu venituri mici – Dincolo de cota de cofinanțare redusă aceste localități au nevoie de sprijin concret: asistență tehnică pentru scrierea proiectelor, fonduri dedicate pentru elaborarea documentațiilor și, unde este necesar, linii de finanțare speciale pentru proiecte vitale comunității.
Termene realiste pentru implementare – Planificarea și execuția proiectelor de investiții înseamnă etape complexe: studii de fezabilitate, avize, proceduri de achiziție, execuție propriu-zisă. Pentru a evita blocajele și nefinalizarea proiectelor este esențial ca autoritățile centrale să stabilească termene adaptate realităților din teren, care să țină cont de capacitatea instituțională și de ritmul specific fiecărui județ sau UAT.
Consultare reală cu administrațiile locale în definirea mecanismului – Administrațiile locale cunosc cel mai bine nevoile și prioritățile comunităților pe care le reprezintă. De aceea, orice reformă în domeniul finanțării investițiilor locale ar trebui construită prin dialog direct și permanent cu acestea.
“Nu în ultimul rând, subliniem importanța simplificării procedurilor pentru accesarea fondurilor, astfel încât timpul consumat cu birocrația să fie redus, iar atenția să poată fi concentrată pe implementarea efectivă a proiectelor. Proceduri mai clare, mai rapide și mai transparente ar stimula autoritățile locale să inițieze mai multe proiecte și ar contribui direct la creșterea gradului de absorbție a fondurilor disponibile”, ne-a mai transmis președintele CJ Ialomița.
Unele investiții vor fi etapizate
În județul Ialomița, cele mai mari provocări apar în cazul unor proiecte de reabilitare energetică a clădirilor publice, în special unități de învățământ și sedii administrative.
Întârzierile sunt generate în principal de procedurile complexe de achiziții publice, de numărul mare de avize necesare și de creșterea semnificativă a prețurilor la materiale și servicii, care afectează bugetele estimate inițial.
Chiar și în aceste condiții, prioritatea rămâne finalizarea proiectelor de infrastructură rutieră și medicală.
”În prezent, nu intenționăm să renunțăm definitiv la niciun proiect finanțat prin PNRR. Strategia noastră este de a reprograma sau etapiza anumite investiții, astfel încât să asigurăm implementarea lor într-un termen cât mai apropiat de cel prevăzut inițial, fără a compromite calitatea lucrărilor sau utilitatea acestora pentru comunitate”, subliniază Marian Pavel, președintele CJ Ialomița.