Pe măsură ce tarifele și efectele acestora asupra economiei europene au fluctuat puternic în ultimele luni, Euronews Business a analizat modul în care acestea ar putea afecta ocuparea forței de muncă pe întregul continent.
O mare atenție a fost acordată în ultimul timp modului în care tarifele de import din SUA ar putea afecta industriile și marile companii europene.
Un aspect care a fost în mare parte ignorat, totuși, este soarta angajaților, care ar putea de asemenea să sufere, pe măsură ce valurile de instabilitate economică în UE conduc la reducerea oportunităților de angajare și la slăbirea stabilității locurilor de muncă.
Rata locurilor de muncă vacante
Un indicator al sănătății pieței muncii este rata apariției locurilor de muncă vacante, un semn al încrederii pe care o au firmele în stabilitatea lor.
Când există multe locuri de muncă disponibile, de obicei înseamnă că firmele sunt încrezătoare și pregătite să angajeze mai mulți oameni.
Când ofertele de muncă încep să scadă, de obicei semnifică o abordare mai precaută. Dacă locurile vacante se majorează în timp ce șomajul este scăzut, lucrătorii au mai multe opțiuni și mai multă putere de negociere, deoarece cererea este mare comparativ cu oferta.
Dar atunci când locurile de muncă disponibile scad, acesta este adesea primul semn că piața muncii încetinește.
Angajatorii opresc, de obicei, angajările mult înainte de a începe să concedieze oameni, motiv pentru care rata locurilor vacante este un indiciu timpuriu important despre ce urmează.
În prezent, datele indică riscuri în viitor
În cifrele pentru primul trimestru, publicate de Comisia Europeană în iunie, s-a înregistrat o ușoară scădere a ratei locurilor de muncă vacante, ajungând la 2,4% în zona euro, față de 2,5% în ultimul trimestru din 2024.
Privind schimbarea anuală, scăderea este mai semnificativă, deoarece rata pentru primul trimestru din 2024 a fost de 2,9%.
Pandemia Covid-19 a avut cel mai pronunțat impact asupra locurilor de muncă vacante, mult mai mare decât criza economică din 2008-2009. Deși piața s-a redresat parțial în 2021 și 2022, ratele vacante scad din nou acum.
Cele mai mari scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în Germania, Grecia, Austria și Suedia, indicând că angajatorii devin mai reticenți, chiar dacă doar marginal, să angajeze mai mulți oameni.
Pentru lucrători, o scădere a ratei locurilor vacante înseamnă adesea mai puține oportunități de schimbare a jobului, mai puțină putere de negociere pentru salarii mai mari și o perioadă mai lungă de a reveni pe piață în cazul concedierii.
Dacă declinul observat la începutul lui 2025 continuă, lucrătorii ar putea ajunge la sfârșitul anului într-o poziție mult mai dificilă de negociere.
Ore lucrate și ore suplimentare
Un alt indicator important este reducerea orelor de lucru sau semnalele că angajatorii scurtează schimburile, un pas adesea făcut înainte de concedieri sau instituirea unei înghețări a angajărilor.
Orele suplimentare scad, de asemenea, atunci când angajatorii reduc schimburile ca răspuns la cererea în scădere sau lipsa de materii prime.
În UE, în 2024, persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani au lucrat în medie 36 de ore pe săptămână, incluzând lucrul cu normă întreagă și cu jumătate de normă. Acest număr se referă la orele lucrate în cadrul locului principal de muncă în săptămâna de referință.
Țările cu săptămâna de lucru cea mai lungă au fost Grecia (39,8 ore), Bulgaria (39), Polonia (38,9) și România (38,8).
În contrast, în rândul țărilor UE, Olanda a avut săptămâna de lucru cea mai scurtă (32,1 ore), urmată de Austria, Germania și Danemarca (toate cu 33,9 ore).
Numărul orelor lucrate a scăzut cu 0,3% atât în zona euro, cât și în UE în primul trimestru din 2025, comparativ cu trimestrul anterior, conform Eurostat.
Comparativ cu același trimestru din anul precedent, orele lucrate au crescut cu 0,1% în zona euro și au scăzut cu 0,2% în UE.
Reducerea orelor de muncă nu înseamnă doar mai mult timp liber. Deseori înseamnă salarii mai mici și beneficii reduse, mai ales pentru lucrătorii plătiți pe oră. Dacă orele continuă să scadă, impactul se va resimți cel mai rapid în rândul gospodăriilor cu venituri mici și medii, deja afectate de costurile ridicate de trai.
Chiar dacă nivelurile de ocupare rămân stabile, subocuparea — atunci când lucrătorii au un job, dar nu primesc orele dorite — poate crește.
În primul trimestru din 2025, 10,9% din forța de muncă extinsă a UE a fost subutilizată, adică aproximativ 23,6 milioane de persoane. Acest lucru sugerează că deteriorarea calității locurilor de muncă poate fi mai profundă decât arată imediat cifrele oficiale ale șomajului.
Semnalele economice ale încetinirii pieței muncii sugerează că lucrătorii ar putea avea mai puțină putere de a se proteja tocmai când locurile lor de muncă și veniturile sunt puse sub presiune.
Cu alte cuvinte, tarifele și alte șocuri comerciale ar putea lovi mai puternic în 2025, nu doar pentru că economia încetinește, ci și pentru că mecanismele instituționale care odinioară protejau lucrătorii în perioadele de criză se erodează în același timp.
Cu semnale timpurii deja vizibile, următoarele trimestre vor arăta dacă aceste schimbări sunt doar mișcări temporare sau începutul unei încetiniri mai profunde.
Dacă combinația dintre presiunea tarifelor și deteriorarea drepturilor persistă, costul nu se va măsura doar în locuri de muncă pierdute, ci și în scăderea puterii de negociere a lucrătorilor pentru mulți ani de acum înainte.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
