Modificări substanţiale privind identificarea, proiectarea şi conţinutul-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice sunt avute in vedere de proiectul unui nou act normativ.
In vederea eliminării deficienţelor care apar în etapa identificării obiectivelor noi de investiţii şi a intervenţiilor la construcţii existente prin prezentul proiect de act normativ se impune introducerea unei Note conceptuale, care să fundamenteze şi să justifice necesitatea, oportunitatea, şi suportabilitatea investiţiei finanţate din fonduri publice.
Studiul de prefezabilitate se va elabora pentru obiective de investiţii de o complexitate mare, cu o valoare estimată prin nota conceptuală care determină intrarea lor în competenţa de aprobare a Guvernului (în prezent, peste 30 milioane lei).
De asemenea, conținutul studiului de prefezabilitate se simplifică în vederea diminuării datelor privind amplasamentul şi terenul pe care urmează să se amplaseze obiectivul de investiție şi piesele desenate, având în vedere faptul că acestea nu sunt necesare în etapa de fundamentare a necesitații şi oportunității investiției, urmând să fie detaliate în cadrul studiului de fezabilitate. Cuprinsul studiului de prefezabilitate este reorientat, astfel, către analiza unor variante de proiect și a oportunității.
Structura Studiului de fezabilitate este reorganizată prin prezentul proiect de act normativ, în conformitate cu cerințele europene, inclusiv prin introducerea analizelor necesare, şi va include subcapitole distincte de analiza a cel puțin doua scenarii tehnico-economice, un subcapitol privind implementarea proiectului, precum şi analize importante cu privire la schimbările climatice.
Potrivit prevederilor actuale, Analiza cost-beneficiu se realizează şi pentru proiecte foarte mici, fără a avea un impact real. Această deficienţă este depăşită o dată cu adoptarea prezentului proiect de act normativ, analiza cost-beneficiu urmând a se realiza pentru proiecte de anumită complexitate şi din anumite domenii, iar pentru investiţiile din domeniile: sănătate şi asistenţă socială, educaţie, cultură, mediu, administraţie publică, justiţie, va fi realizată numai o analiza cost-eficacitate.
O altă deficienţă actuală rezidă în faptul că proiectele de infrastructură finanţate din fonduri europene înregistrează întârzieri substanţiale din cauza avizelor de principiu, care ulterior nu sunt recunoscute de avizatori.
Astfel, în cadrul studiului de fezabilitate se introduce obligativitatea prezentării avizelor certe, care să angajeze responsabilitatea celor care le emit (cu excepția avizului de principiu pentru descărcare arheologica).
Strategia Naționala pentru achiziții publice (cap IV) prevede următoarele “Potrivit Legii finanțelor publice nr. 500/2002, investițiile se aprobă de către Comitetul inter-ministerial pe baza unei liste detaliate de indicatori care rezultă din studiul de fezabilitate. Acești indicatori definiți în HG nr. 28/2008 sunt apoi utilizați în mod rigid în fazele de licitare și implementare, în special în cazul proiectelor de proiectare și execuție, când se cere ca proiectul să corespundă din toate punctele de vedere indicatorilor inițiali, ceea ce duce la o lipsă de flexibilitate în implementare și la dificultăți/blocaje în relația cu antreprenorii.”
În prezentul proiect de act normativ modul de prezentare a indicatorilor este simplificat prin trei tipuri de indicatori:
* indicatori de intrare: valoarea totala a investiției cu/fără TVA;
* indicatori de rezultat: principale elemente fizice (de exemplu: o autostradă realizată între punctele A și B cu trei noduri rutiere, un spital pentru 100 paturi, o stație de epurare pentru 20 000 locuitori echivalent, etc.).
* indicatori de impact: indicatorii financiari și socio-economici.
În reglementarea actuală, nu sunt cuprinse în conținutul-cadru al devizului general cheltuielile pentru audit și publicitate. De asemenea, în practică, acest deviz este revizuit foarte des.
În cadrul prezentului proiect de act normativ, Devizul general este definit clar, ca instrument de stabilire a valorii totale a cheltuielilor necesare realizării obiectivelor noi de investiţii sau a cheltuielilor asimilate investiţiilor necesare realizării lucrărilor de intervenţii la construcţii existente.
De asemenea, devizul include cheltuielile cu consultanța și asistență tehnică, servicii de comunicare, de audit și alte servicii necesare pentru implementare, iar revizuirea sa va fi limitată la anumite momente (autorizația de construire, buget anual).
Stabilirea conținutului-cadru al proiectului tehnic (PT), ca anexa la actul normativ ce urmează a fi aprobat, prin preluarea si completarea conținutului cadru al PT reglementat în prezent prin Ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea „Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii”, cu modificările şi completările ulterioare.
Proiectul de act normativ al Guvernului privind elaborarea şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice se află în etapa de consultare publică.
Publicat de MDRAP la data de 7 aprilie 2016, timp de zece zile proiectul de act normativ va fi supus opiniei publice.