Decarbonizarea stocului de clădiri din Europa necesită standarde solide de minimă performanță energetică (MEPS), nu o abordare fragmentară care nu reușește să reglementeze clădirile ce necesită renovare, scrie Adrian Joyce, directorul Campaniei Renovate Europe.
Uniunea Europeană are o superputere pe care oficialii săi uită uneori să o folosească: industriile, sectoarele și părțile interesate răspund de cele mai multe ori eficient la reglementările, regulile și directivele emise.
Reglementarea și claritatea care vine odată cu aceasta sunt adesea dorite, în special de părțile interesate care apreciază valoarea activelor.
Și proprietarii de clădiri intră în această categorie, având în vedere că cea mai valoroasă clasă de active din lume o reprezintă clădirile.
Reglementarea s-a dovedit de succes în a genera schimbări semnificative în sectorul clădirilor în ultimele decenii.
Dar există încă mult potențial de exploatat în clădirile europene cu pierderi de energie, iar urgența climatică a adus acest lucru în atenție.
Întrucât UE își propune să reducă amprenta de carbon a stocului de clădiri din UE, care este responsabil pentru aproape 40% din emisiile blocului, dorința sectorului de a fi reglementat nu poate fi subestimată și ar trebui să fie pe deplin valorificată.
Standardele minime de performanță energetică (MEPS) reprezintă unul dintre instrumentele cheie care trebuie implementate pentru ca ambițioasa inițiativă a UE Valul de renovare și obiectivele generale de reducere a emisiilor să fie îndeplinite.
MEPS sunt reguli bazate pe segmente care stabilesc un viitor pentru atingerea unui anumit nivel de performanță și sunt mijloacele cele mai eficiente de a face progrese măsurabile.
Acestea aduc predictibilitatea pieței și pot ajuta piața muncii să se adapteze la cerere.
Să presupunem că industria știe că, de exemplu, centrele comerciale trebuie să atingă un anumit nivel până la o anumită dată.
În acest caz, se pot face pregătiri pentru a instrui suficienți lucrători și pentru a oferi orice certificare este necesară pentru a efectua lucrările la timp.
Este logica ce funcționează deja în practică.
De exemplu, în Țările de Jos, locuințele sociale trebuie să atingă nivelul EPC B până în 2021, iar clădirile de birouri nivelul EPC C până în 2023.
Ambele sunt pe cale de a fi îndeplinite, băncilor reacționând pozitiv și adaptându-și strategiile de creditare în consecință pentru a încuraja chiar și economii mai mari de energie.
Nu există niciun motiv pentru care acest succes nu poate fi reprodus în întreaga UE.
Segmente de construcție pregătite pentru acțiune
Există, însă, indicii că viitoarea revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, care va avea loc în decembrie, nu va exploata întregul potențial al MEPS și va impune utilizarea acestora doar pentru clădirile cu cele mai proaste performanțe.
Abordarea „cladirilor cu cele mai proaste performanțe” va realiza economii semnificative de energie și va ajuta, de asemenea, la atingerea consumatorilor vulnerabili care suferă de sărăcia energetică.
Dar, mandatarea MEPS numai pentru acest segment de clădiri ar fi o enormă oportunitate ratată.
Acest lucru ar risipi potențialul de economii substanțiale de energie în clădirile din alte segmente care ar fi foarte receptive la reglementări, cum ar fi blocurile de birouri.
Valul de renovare, în special, nu-și poate permite să le rateze.
Este esențial ca toate tipurile de clădiri din fiecare segment al sectorului să fie acoperite de aceste standarde cu mult înainte de termenul limită din 2050.
Factorii de decizie trebuie să pună la punct și să se asigure că acoperirea MEPS este cât mai cuprinzătoare posibil pentru a oferi certitudine cu privire la atingerea obiectivelor declarate pentru 2030 și 2050, prezentate în strategiile de renovare pe termen lung.
Doar zgârierea suprafeței
Banii publici și privați încep să se reverse în renovarea clădirilor, dar riscă să fie risipiti dacă lucrările nu realizează economii de energie de cel puțin 60%.
Nu are sens să creștem numărul de clădiri renovate în fiecare an, dacă acele lucrări nu sunt la sfârșit MEPS. Împreună cu certificatele de performanță energetică și monitorizarea robustă vor ajuta la reglementarea renovărilor profunde ale clădirilor existente.
Măsurile de sprijin financiar și tehnic pentru proprietari și ocupanți în cadrul MEPS pot contribui, de asemenea, la maximizarea impactului acestora și la asigurarea că sunt accesibile pentru toți.
În plus, băncile care implementează un standard pentru portofoliul de credite ipotecare ar fi în mod natural dornice să sprijine upgrade-urile maxime ale caselor cu performanțe scăzute din portofoliile lor.
Amploarea sarcinii care urmează este, desigur, descurajantă. Dar factorii de decizie politică au deja instrumentele necesare pentru a avea succes; trebuie doar să ofere cadrul adecvat și standardele corecte. Revizuirea EPBD ar trebui să fie un câștig ușor pentru Comisie.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/ noiembrie-decembrie 2021
