Economia țării noastre se va contracta în acest an, prognozează analiștii OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) în raportul din luna iunie.
Ei estimează că PIB-ul se va contracta cu 0,1%, în urma contracțiilor producției din ultimul trimestru al anului trecut și primul trimestru al anului 2026.
După care va reveni pe trend ascendent, în 2027 fiind estimată o creștere de 2,5%.
Consumul privat va rămâne slab până la mijlocul anului 2026, deoarece creșterea salarială mai lentă, inflația persistentă și înăsprirea fiscală continuă să erodeze veniturile reale disponibile.
Investițiile vor fi principalul contribuitor la creștere, susținute de fondurile UE, în timp ce exporturile se vor îmbunătăți treptat.
Printre riscurile cheie se numără întârzierile în absorbția veniturilor nebancare nejustificate, slăbirea consolidării fiscale și o inflație mai mare din cauza presiunilor asupra energiei și salariilor.
Analiștii OCDE se așteaptă ca rata de politică monetară să fie stabilă până când inflația se va îndrepta pe o traiectorie descendentă clară către țintă.
O consolidare fiscală suplimentară după 2026 este esențială pentru a asigura sustenabilitatea datoriei, concentrându-se pe o colectare mai puternică a impozitelor și pe cheltuieli mai eficiente.
Utilizarea eficientă a fondurilor UE este esențială pentru a sprijini creșterea, în timp ce sprijinul pentru prețurile energiei ar trebui să fie mai bine direcționat și eliminat treptat, pe măsură ce condițiile permit.
Procedurile administrative simplificate, cadrele consolidate de insolvență și reformele pentru îmbunătățirea participării la forța de muncă ar spori perspectivele de creștere.
Creșterea a rămas slabă în 2025 pe fondul consolidării fiscale
Creșterea PIB-ului a rămas slabă în 2025, contractându-se semnificativ în ultimul trimestru al anului și din nou, deși mai moderat, în primul trimestru al anului 2026, pe fondul consolidării fiscale, al inflației ridicate și al cererii externe reduse.
Producția industrială a scăzut cu 2,2% față de anul precedent în martie 2026, reflectând în special slăbiciunea sectorului auto.
Investițiile publice, susținute de fonduri UE, au susținut activitatea.
Consumul privat a scăzut în a doua jumătate a anului 2025, deoarece încetinirea creșterii salariilor și înăsprirea fiscală au comprimat veniturile reale. Consumul privat a rămas slab în primele luni ale anului 2026, vânzările cu amănuntul scăzând cu 3,2% față de anul precedent în martie.
Inflația totală a crescut la 10,7% în aprilie din cauza prețurilor mai mari la energie, după presiuni reînnoite în vara anului 2025, în urma eliminării plafoanelor prețurilor la energia electrică și a creșterii TVA-ului.
Șomajul a crescut ușor, dar rămâne rezistent, ajungând la 6,1% în martie 2026.
Conflictul în continuă evoluție din Orientul Mijlociu a împins în sus prețurile interne la energie, amplificând presiunile inflaționiste și expunând sectoare dependente de petrol, cum ar fi transporturile și agricultura. Guvernul a introdus măsuri temporare pentru a proteja aprovizionarea și a limita creșterile prețurilor la combustibili, inclusiv controale la exporturi, limite ale adaosurilor comerciale, reduceri ale accizelor la motorină și sprijin pentru transportatori, extinzând în același timp plafoanele prețurilor la electricitate pentru gospodării.
Creșterea PIB-ului se va accelera treptat într-un mediu extern dificil
Analiștii OCDE preconizează că PIB-ul se va contracta cu 0,1% în 2026, deoarece o redresare graduală pe parcursul anului este compensată de efectele de reportare din cele două trimestre de scădere a producției de la sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026.
Se preconizează că creșterea se va consolida la 2,5% în 2027, aproape de creșterea potențială.
Consumul privat se așteaptă să rămână slab până la mijlocul anului 2026, deoarece consolidarea fiscală, creșterea salariilor mai lentă și inflația ridicată afectează veniturile reale și cererea.
Investițiile vor fi principalul motor al creșterii, susținute de o absorbție mai rapidă a fondurilor UE și, din 2027, de o redresare graduală a investițiilor private, pe măsură ce perspectivele globale se îmbunătățesc și condițiile de finanțare se relaxează.
Exporturile se vor redresa treptat odată cu îmbunătățirea cererii externe, în timp ce creșterea moderată a importurilor va contribui la reducerea unui deficit de cont curent încă mare.
Inflația a fost împinsă în sus din cauza presiunilor reînnoite asupra prețurilor la energie dar se preconizează că va scădea semnificativ de la mijlocul anului 2026, determinată de efectele de bază și de scăderea prețurilor la energie.
Prognoza este că șomajul va rămâne în jurul valorii de 6% pe termen scurt, înainte de a se reduce în 2027.
Riscurile includ întârzieri în absorbția fondurilor nebancare, care ar putea afecta investițiile și creșterea economică, precum și o consolidare fiscală insuficientă și o creștere excesivă a salariilor, care ar putea susține inflația prin efecte de runda a doua și ar putea accentua dezechilibrele externe.
Consolidarea finanțelor publice și impulsul reformei structurale trebuie să continue
Stabilitatea macroeconomică necesită o consolidare fiscală susținută după 2026 pentru a stabiliza datoria publică și a reduce dezechilibrele externe.
Cheltuieli publice mai eficiente, o colectare mai solidă a impozitelor și o bază impozabilă mai largă ar contribui la îmbunătățirea poziției fiscale.
Unele măsuri de sprijin energetic distorsionează prețurile și sunt prost orientate; acestea ar trebui să fie mai bine concepute și eliminate treptat, pe măsură ce condițiile permit.
O participare mai mare la forța de muncă în rândul tinerilor și femeilor cu calificare scăzută ar sprijini sustenabilitatea fiscală și creșterea economică, necesitând îmbunătățiri în educație, îngrijirea copiilor, politici de ocupare a forței de muncă incluzive și sănătate.
Câștigurile suplimentare de productivitate depind de o inovare mai puternică, adoptarea tehnologiei digitale, educație și un sector de afaceri mai dinamic. Proceduri administrative și de licențiere simplificate și cadre de insolvență mai eficiente ar sprijini realocarea resurselor către activități mai productive. Extinderea aprovizionării cu energie regenerabilă și consolidarea infrastructurii și a integrării pe piața UE ar îmbunătăți securitatea energetică.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie2026
