Parlamentarii au introdus în Codul Urbanismului, printr-un amendament admis în timpul dezbaterilor finale din cadrul Comisiei de Administrație a Camerei Deputaților, posibilitatea ca solicitanții autorizațiilor de construire să ceară, în același timp, și autorizarea lucrărilor de branșare, precum și avizele și acordurile de la furnizorii de utilități (electricitate, apă și canalizare, gaze, salubritate).
Amendamentul a fost contestat și propus spre eliminare în plen de deputatul USR Radu Mihaiu pentru modul în care este redactat. Însă, după explicațiile oferite de președintele comisiei pentru administrație, deputatul PNL Florin Roman, parlamentarii au votat ca acest amendament să rămână.
Radu Mihaiu: amendamentul este „foarte neclar”
Prezentând amendamentul, deputatul USR Radu Mihaiu a declarat:
„Ieri în Comisia de Administrație a fost admis un amendament care este, din punctul meu de vedere, neclar. Nu contest intenția celui care a făcut amendamentul, dar este foarte neclar.”
Acesta a citit articolul amendat: „O dată cu autorizarea executării lucrărilor de bază, solicitantul autorizației de construire solicită atât autorizarea lucrărilor de organizare a execuției, cât și avizele și acordurile de la furnizorii de utilități prezenți în zona unde va fi amplasată noua construcție, precum electricitate, apă și canalizare, gaze, salubritate, așa cum s-a cerut prin certificatul de urbanism.”
Deputatul USR a susținut că, deși intenția este simplificarea procedurii, formularea produce efectul contrar: „Intenția autorului era de simplificare. În realitate este o sarcină pusă tot în sarcina solicitantului, o obligație tot în sarcina solicitantului, care nu va rezolva nimic și va aduce foarte multă neclaritate.”
El a cerut plenului respingerea amendamentului și reformularea acestuia la Senat.
Florin Roman: procedura permite derularea în paralel a branșamentelor
Înaintea votului asupra acestui amendament, președintele Comisiei pentru administrație publică, deputatul Florin Roman, a explicat că scopul amendamentului este reducerea timpilor necesari pentru obținerea tuturor aprobărilor.
În certificatul de urbanism sunt notate toate avizele necesare pentru obținerea autorizației de construire.
Potrivit explicațiilor sale, amendamentul ”dă posibilitatea celui care solicită autorizația să facă în paralel autorizarea pentru branșamente, tocmai pentru a nu lungi termenul și pentru a nu plăti de două ori aceleași servicii. Codul își propune să simplifice această procedură și acest amendament vine exact în acest scop.”
El a concluzionat:
„Nu e nimic rău în treaba asta, că atunci când solicităm autorizația ne facem și partea de branșamente, avizul pentru drum, pentru apă, canal, gaze și așa mai departe.”
Peste 27 mii mp de noi spatii, in incinta unei unitati industriale
Amendamentul a rămas, în forma finală a legii
În urma votului din plen, propunerea de eliminare a amendamentului a fost respinsă.
Amendamentul a rămas admis, fiind susținut de 184 de deputați, în timp ce 37 au votat împotrivă, iar 4 s-au abținut.
Urmează votul pentru Codul Urbanismului, la terminarea dezbaterilor din Parlament
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor urmează să fie supus votului plenului Camerei Deputaților, după aproape trei ani de dezbateri și peste o mie de amendamente analizate.
Potrivit președintelui Comisiei pentru administrație publică din Camera Deputaților, Florin Roman, proiectul reunește într-un singur act normativ zece legi din domeniu și reprezintă „probabil cea mai voluminoasă lege pe care Parlamentul României o adoptă în acest an”. Adoptarea Codului permite îndeplinirea unui jalon din PNRR, de circa un miliard de euro.
Printre principalele prevederi, se numără: în mediul rural, pentru construirea unei case de până la 150 mp, desfășurată pe un singur nivel, lucrările vor putea începe „în termen de 15 zile, printr-o simplă notificare”.
De asemenea, atunci când proprietarii realizează modificări la imobile fără a afecta structura de rezistență, aceștia vor urma o procedură simplificată, prin notificarea primăriei, fără a mai fi necesară parcurgerea întregului proces de autorizare pentru astfel de intervenții.
Codul integrează și rezultatul referendumului privind organizarea administrativă a Capitalei. Începând cu 1 noiembrie 2028, toate autorizațiile de construire de pe teritoriul municipiului București vor fi emise exclusiv de Primăria Municipiului București.
Radu Mihaiu a apreciat că, față de forma aflată în dezbatere în 2023, proiectul a fost modificat substanțial prin cele peste o mie de amendamente analizate în ultimii trei ani. Acesta a susținut că au fost eliminate prevederile care permiteau supraetajările peste limitele documentațiilor de urbanism, au fost păstrate măsurile de protecție a spațiilor verzi și a plajelor și au fost eliminate propunerile care limitau posibilitatea societății civile de a contesta documentațiile de urbanism.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2026
După ce am publicat mai multe articole în divese reviste de specialitate şi după ce am făcut memorii la autorităţile competente, unele chiar la cel mai înalt nivel, nu mai putem spera că partidele aflate la guvernare timp de 36 de ani vor iniţia schimbări majore în legislaţie.
Incepând cu anul 1990 ţara noastră a avut atât de multe probleme majore de soluţionat, încât domeniul calităţii construcţiilor nu a reprezentat un subiect major de dezbătut (cu mici excepţii), nici pentru presă, nici pentru politicieni.
Noi ne amintim cât de importantă este calitatea construcţiilor în momente în care au loc cutremure cu impact devastator. In urma cutremurului din februarie 2023 din Turcia „unde cel puțin 30.000 de persoane și-au pierdut viața și peste 80.000 au fost rănite”, ar fi un exemplu.
Imi amintesc că atunci am văzut la un post de televiziune mari deficienţe ale calităţii la unele construcţii nou edificate din România. Au fost prezentate imagini din care a rezultat că respectarea calităţii construcţiilor din ţara noastră a fost scăpată de sub control. Invitaţii de la dezbateri s-au întrebat dacă aceste clădiri au fost sau nu au fost controlate în timpul execuţiei de către reprezenanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC).
La ordinea zilei a revenit „Codul urbanismului”. Sub această sintagmă se ascunde titlul adevărat, „Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor – (CATUC)”, devenit recent o temă importantă pentru că România riscă să piardă în jur de 1,1 miliarde de euro din fondurile PNRR, dacă noul Cod al urbanismului nu este adoptat și nu intră în vigoare. După ce în urmă cu 3 ani a fost trimis de Guvern la Parlament spre dezbatere şi distinşii noştri senatori nu au catadicsit să-l dezbată, preferând „adoptarea tacită”, va fi dezbătut „pe repede înainte”. Probabil a fost o tactică pentru a se evita discuţiile serioase…
Cea mai mare parte a presei şi a reprezentanţilor partidelor politice ne prezintă noul „Cod al urbanismului” în termeni laudativi. „Codul urbanismului este cea mai importantă lege care va fi adoptată de Parlamentul României” „Vorbim de o lege de circa 1000 de pagini, (Intrebări: cine a studiat/va studia atâtea pagini?!) care reunește la un loc legi și ordonanțe, vorbim de 590 de articole și 771 de amendamente”. (https://arenaconstruct.ro/codul-urbanismului-parlamentul-reia-dezbaterile-interminabile/ Utilizând sintagma „Codul urbanismului”, a fost deturnată atenţia de la o altă componentă importantă a CATUC, calitatea în construcţii.
Din semnalele pe care le am, se pare că vom rata din nou şansa iniţierii unei dezbateri serioase, referitoare la modernizarea legislaţiei calităţii din construcţii, care după revoluţie a fost construită pe scheletul şi pe principiile Legii Nr. 8/1977, ignorând preluarea unor mecanisme care şi-au probat eficienţa în ţări dezvoltate din UE.
Sper ca acest subiect, pe care îl consider de importanţă majoră să vă trezească interesul, sperând să constataţi că SUNTEM „PE O DIRECŢIE GREŞITĂ”.
ISC a redus cu cca 50% numarul de controale pe care le facea pe santiere, deoarece ISC accepta numai cate o verificare in faza determinanta la fiecare obiectiv, in loc de mai multe faze determinante de constructii si instalatii pe fiecare obiectiv, cum se verificau pana in 2013.
ISC a renuntat sa mai verifice documentatii tehnice pentru modificarea constructiilor existente si sa mai emita acordurie de interventie. In lipsa ISC verficarile in faze determinante ar trebui sa se faca in comun de catre constructor, proiectant, beneficiar.
In fapt la cele mai multe verificari de etape de faze determinante proiectantul si dirigintele de santier nu participa pentru ca nu sunt convocati, pentru ca se suprapun cu alte sarcini de serviciu ale lor, din indolenta etc.
Ne bazam pe constiinta constructorilor daca s-au montat toate barele de otel beton, ca straturile drumului au grosimea din proiect, ca s-au facut incercari de presiune la conducte s.a.m.d.
Dirigintii de santier si responsabilii tehnici cu executia sunt niste asistenti fara nici o putere de decizie. Daca se opun sunt in pericol sa fie schimbati. Incercarile de laborator pentru betoane, mixturi asfaltice, alte materiale se fac in mod formal fara a se dovedi care este santierul de unde provin probele. Noul cod nu rezolva aceste probleme.