În multe centre urbane importante din Europa, deficitul de locuințe a devenit o problemă socială explozivă, potrivit publicației DW.
În Berlin, cel mai populat oraș al Uniunii Europene, presiunea asupra pieței imobiliare este atât de mare încât mulți dintre locuitorii săi sunt dispuși să întreprindă un experiment istoric: acum cinci ani, berlinezii au votat într-un referendum ca Senatul capitalei germane să elaboreze o lege care să pună capăt puterii marilor companii imobiliare. Cei care dețineau peste 3.000 de unități ar trebui expropriați, au spus ei. Senatul nu a acționat pe baza rezultatelor referendumului, care nu a fost obligatoriu. Între timp, costul mediu al noilor contracte de închiriere a crescut de atunci cu aproximativ jumătate.
Însă, la alegerile de la Berlin din 20 septembrie, Partidul Socialist de Stânga, care în campania sa promisese că va acționa în urma referendumului, a câștigat cea mai mare parte a voturilor.
Dacă va putea să-și respecte promisiunile depinde acum de modul în care se vor contura negocierile pentru formarea unei coaliții.
Indiferent ce se va întâmpla, alegerile au atras din nou atenția asupra gravității crizei locuințelor din multe orașe din Europa.
Iată câteva inițiative care au fost deja puse în aplicare:
Viena: Orașul este proprietarul
Modelul de la Viena este o soluție emblematică pentru creșterea prețurilor chiriilor în Europa. Ambițiosul program de locuințe sociale a fost introdus după Primul Război Mondial, când capitala Austriei a trecut printr-o criză severă a locuințelor. Paturile erau atât de puține încât unii muncitori au fost nevoiți să doarmă în ture. Boli precum tuberculoza s-au răspândit în condițiile de viață înghesuite.
Modelul servește la stabilizarea pieței imobiliare a orașului până în prezent.
Potrivit autorităților vieneze, orașul deține aproximativ 220.000 de apartamente municipale pe care le închiriază, precum și 200.000 de locuințe subvenționate.
Peste 60% dintre locuitorii Vienei locuiesc într-unul dintre aceste două tipuri de locuințe. Acest lucru contribuie, de asemenea, la stabilizarea prețurilor pe piața privată.
Basel: Teren public, clădiri private
Faptul că locuințele devin din ce în ce mai scumpe în multe orașe se datorează în mare măsură faptului că atractivitatea unui oraș se reflectă în prețurile terenurilor.
În multe locuri, oamenii se gândesc cum să decupleze chiriile de prețul terenului.
O modalitate de a face acest lucru este de a nu vinde terenuri municipale, ci de a le închiria unor cooperative sau investitori cu conștiință socială.
Acest lucru este în beneficiul consiliilor care nu trebuie să suporte costurile de construcție, dar și al dezvoltatorilor, deoarece aceștia nu trebuie să ia în considerare costurile exorbitante ale terenurilor care sunt în cele din urmă transferate chiriașilor.
Locuinte si spatii pentru comert, intr˗un viitor ansamblu multifunctional
Orașul elvețian Basel este unul dintre pionierii acestui model.
Aproximativ 40% din totalul unităților locative cooperative sunt situate pe terenuri publice.
Orașul spaniol Barcelona și capitala portugheză Lisabona și-au intensificat, de asemenea, eforturile pentru a implementa acest model.
Paris: Răscumpărarea de clădiri de birouri și transformarea lor în locuințe
Este mai dificil dacă terenurile și clădirile sunt în mâini private.
În 2014, capitala franceză Paris a lansat un plan anti-strămutare care oferă municipalității un „drept de prioritate” în gentrificarea cartierelor pentru a crește ponderea locuințelor accesibile în oraș.
Obiectivul actual este de 30% locuințe sociale pentru rezidenții cu venituri mici până în 2035.
La începutul acestui an, guvernul francez și autoritățile regionale pariziene au identificat 61 de proiecte care ar putea transforma clădiri de birouri goale în locuințe și ar putea crea până la 8.200 de locuințe în suburbiile interioare ale capitalei franceze.
Praga: Apartamente pentru angajații din sectorul public
Capitala cehă a găsit o altă modalitate de a-i păstra la Praga pe cei fără de care orașul nu ar putea funcționa: îngrijitori, polițiști, profesori și lucrători din salubritate.
Tocmai au fost construite aproximativ 660 de apartamente noi, eficiente energetic, rezervate special angajaților din sectorul public.
Filiala unei bănci cehe, care a primit împrumuturi europene, s-a ocupat de dezvoltare. Scopul este de a menține chiriile cu 20% sub rata pieței datorită economiilor de scară, și nu banca este cea care decide asupra chiriașilor, ci spitalele sau agențiile din sectorul public, care întocmesc contractele de închiriere și pot atrage noi angajați cu opțiuni de închiriere accesibile. În prezent, sunt planificate mai multe apartamente.
Dublin: Costul închirierii locuințelor pentru organizații non-profit
De asemenea, a devenit dificil pentru persoanele cu venituri mici să rămână în capitala irlandeză, Dublin.
În timpul și după criza financiară din Irlanda din 2008, investitorii străini au cumpărat o mulțime de proprietăți imobiliare, iar în același timp chiriile au crescut vertiginos atunci când mai multe companii importante de tehnologie au ales Dublinul ca sediu central al UE din cauza ratelor de impozitare favorabile.
Acum există liste lungi de așteptare pentru locuințe sociale în oraș, a căror ofertă rămâne prea mică.
În 2021, guvernul irlandez a introdus programul Cost Rent Housing pentru a oferi locuințe persoanelor cu venituri medii, adică celor care câștigă prea mult pentru a se califica pentru locuințe sociale, dar prea puțin pentru a avea o șansă pe piața privată. Pentru a se califica în Dublin, o gospodărie trebuie să aibă un venit net sub 66.000 euro pe an.
Organizațiile non-profit sau agențiile publice închiriază apartamentele, iar chiriile sunt sub nivelurile pieței, cu o medie de aproape 30%, conform unui studiu recent realizat de Institutul de Cercetare Economică și Socială (ESRI), cu sediul la Dublin.
Guvernul irlandez speră să poată livra 18.000 de locuințe de închiriat la prețuri mici până la sfârșitul deceniului.
Anul trecut, au existat peste 4.200 de solicitanți pentru 104 apartamente într-o comunitate nouă dintr-o suburbie a Dublinului.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2026
