România își propune să accelereze reînnoirea și modernizarea infrastructurii feroviare, pe baza unei prioritizări a relațiilor de transport relevante, stabilită pe un orizont de 10 ani.
Prioritizarea ține cont de intensitatea traficului, de apartenența la rețeaua TEN-T și la coridoarele europene.
Lista investițiilor propuse cuprinde 35 de relații feroviare, pentru care sunt avute în vedere lucrări de reînnoire și modernizare, inclusiv intervenții care pot permite creșterea vitezei proiectate, construirea de linii noi și adaptarea infrastructurii la intensitatea traficului.
Investițiile sunt cuprinse în strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026 -2030, pe care Guvernul interimar urmează să o adopte în ședința programată astăzi.
Noua strategie pornește de la obiectivele și acțiunile stabilite în exercițiul anterior (2021 – 2025) și urmărește continuarea acestora, în acord cu obligațiile asumate de România la nivel european pentru realizarea spațiului feroviar unic.
Prioritizarea Programului de reînnoire și modernizare a relaţiilor de transport relevante
- București – Ploiești Vest
- București – Constanța
- București – Brașov – Sighișoara – Curtici
- Ploiești Vest – Bacău – Suceava – Vicșani
- Teiuș – Apahida
- Pașcani – Iași
- Apahida – Cluj – Oradea – Episcopia Bihor
- București – Craiova – Timișoara – Arad
- Buzău – Galați
- Titu – Târgoviște
- Făurei – Fetești
- Mărășești – Tecuci – Iași
- Simeria – Filiași
- Sibiu – Copșa Mică
- Videle – Giurgiu Nord
- Apahida – Suceava
- Brașov – M. Ciuc – Siculeni
- Arad – Oradea – Satu Mare
- Războieni – Târgu Mureș – Deda
- Constanța – Mangalia
- Pajura – Mogoșoaia – Urziceni
- Chitila – Pitești – Sibiu – Vințu de Jos
- Dej – Baia Mare – Satu Mare
- Craiova – Piatra Olt – Pitești
- Brașov – Podu Olt
- Beclean – Siculeni – Adjud
- Timișoara – Stamora Moravița
- Jibou – Sărmășag – Carei
- Caracal – Râmnicu Vâlcea
- Tecuci – Barboși
- Chiajna – București Progresu – Giurgiu
- Craiova – Calafat
- Urziceni – Slobozia – Ciulnița
- Salva – Vișeul de Jos – Câmpulung Tisa
- Ilia – Lugoj
Documentul precizează că această prioritizare trebuie luată în considerare pentru acțiunile de reînnoire și modernizare care includ creșterea vitezei proiectate, construirea de linii noi și intervențiile determinate de intensitatea traficului.
Creșterea vitezei proiectate a infrastructurii feroviare
Documentul prioritizează și acțiunile strategice pentru creșterea vitezei pe rețeaua feroviară:
Strategia ierarhizează 20 de proiecte de pe rețeaua primară, cu o lungime cumulată de 2.586,8 km, pentru care sunt prevăzute lucrări de modernizare, electrificare, dublare a liniei sau reînnoire.
Ordinea priorităților este următoarea:
- București – Craiova – modernizare, 209 km
- Ploiești Triaj – Focșani – modernizare, 143 km
- Predeal – Brașov – modernizare, 27 km
- Teiuș – Câmpia Turzii – modernizare, 51 km
- Ilva Mică – Apahida – modernizare, 119 km
- Port Constanța – Palas – modernizare și dublare linie, 180 km
- Giurgiu Frontieră – București – modernizare și electrificare, 99 km
- Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș – modernizare și dublare parțială, 234 km
- Complex feroviar București – modernizare, electrificare și dublare, 600 km
- Câmpia Turzii – Cluj-Napoca – modernizare, 51 km
- Focșani – Roman – modernizare, 147 km
- Pașcani – Iași – Ungheni – modernizare și electrificare parțială, 97 km
- Buzău – Făurei – reînnoire, 40 km
- Craiova – Calafat – modernizare și electrificare, 107,8 km
- Pașcani – Suceava – Dărmănești – modernizare, 71 km
- Timișoara – Stamora Moravița Frontieră – modernizare și electrificare, 56 km
- Roman – Pașcani – modernizare, 41 km
- Suceava – Ilva Mică – modernizare, 191 km
- Făurei – Fetești – reînnoire, 89 km
- Dărmănești – Vicșani Frontieră – modernizare și electrificare, 34 km
Separat de această ierarhizare, strategia include și proiectele deja aflate într-un stadiu avansat de implementare, pentru care există contracte de execuție sau proiectare și execuție ori lucrările sunt deja în curs. Acestea însumează 678,8 km și au o valoare estimată de 6,72 miliarde de euro fără TVA, respectiv 7,99 miliarde de euro cu TVA.
Lista proiectelor aflate în scenariul de referință este:
- Constanța – București – modernizare
- Brașov – Sighișoara – lucrări pe 112,6 km
- Simeria – Gurasada – Km. 614 – lucrări pe 141,2 km
- Cluj-Napoca – Episcopia Bihor Frontieră – modernizare și electrificare, 160 km
- Caransebeș – Timișoara – Arad – modernizare și dublare, 155 km
- Videle – Giurgiu – reînnoire și electrificare, 67 km
- Constanța – Mangalia – reînnoire, electrificare și dublare parțială, 43 km
Aceste proiecte sunt considerate deja stabilite din punct de vedere al implementării, astfel că documentul precizează că nu mai este necesară prioritizarea lor.
Strategia reprezintă o continuare a obligațiilor în raport cu UE, nu o politică publică nouă
„Elaborarea, aprobarea și publicarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare nu reprezintă o inițiativă discreționară a Guvernului, ci o obligație continuă a statului român, instituită printr-o lege, care transpune o directivă europeană. Norma europeană impune statelor membre să publice o strategie indicativă de dezvoltare a infrastructurii feroviare, pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, strategie care este reînnoibilă. Reînnoirea periodică este, așadar, parte integrantă a obligației, iar nu o opțiune: strategia aferentă perioadei 20212025, aprobată printr-o hotărâre de Guvern, și-a epuizat orizontul de planificare la 31.12.2025, astfel încât, în absența readoptării, statul român se plasează în discontinuitate față de o obligație de rezultat impusă de dreptul Uniunii. Executarea, la scadență, a unei obligații legale preexistente constituie prin definiție administrarea treburilor publice; opțiunea de politică publică a fost exercitată de legiuitorul primar la momentul edictării normei de transpunere”, argumentează reprezentanții Executivului.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2026
