Premierul interimar Ilie Bolojan
Din fondurile nerambursabile ale PNRR, România pierde circa 1,28 miliarde de euro. Peste 2.000 de proiecte de investiții sunt încă nefinalizate.
Premierul interimar Ilie Bolojan a atras atenția asupra unor „lecții” care rămân la finalul PNRR-ului și care ar trebui să genereze importante schimbări de implementat în următoarele programe de finanțare europene, precum SAFE.
„Gândiți-vă că doar pe Transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deși în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă supracontractare importantă care va trebui acoperită în anii următor din alte surse europene sau din bugetele naționale”, a subliniat premierul.
Ilie Bolojan a declarat că fiecare program de acum înainte ar trebui ghidat de un sentiment al urgenței din prima zi, să nu lăsăm totul pe ultima sută de metri, fiindcă asta înseamnă eforturi majore, riscuri de pierdere a unor proiecte.
Totodată, în mod inevitabil, la miile de proiecte pe care le-am avut, se înregistrează întârzieri din cauză că sunt companii de construcții cu probleme, autorități locale cu capacitate administrativă scăzută, a spus Bolojan.
Pentru cele peste 2000 de proiecte nefinalizate, responsabilitatea financiară va reveni autorităților locale. Premierul a precizat că primăriile vor trebui să finalizeze lucrările până la sfârșitul acestui an din bugetele locale. În cazul în care proiectele nu vor fi finalizate, începând de anul viitor autoritățile locale vor trebui să restituie și banii primiți până în prezent.
„Pentru componenta de viitor, consider că aceste lecții trebuie să le internalizăm și viitorul guvern trebuie să fie cu atât mai atent cu bugetele din 2027, întrucât cele 8 miliarde de euro, aproximativ, care au fost anul acesta pilonul principal de investiții din România, nu vor mai alimenta bugetul anul viitor. E foarte important, pe de-o parte, să menținem componenta de investiții la o valoare importantă, dar, în același timp, acest lucru să se facă prin reducerea de cheltuieli și nu prin alte măsuri. De asemenea, fondurile de coeziune nu trebuie neglijate, trebuie accelerată absorția lor, în așa fel încât ele să vină să completeze această reducere de investiții din PNRR. Măsurile de reducere a deficitului trebuie continuate și, de asemenea, traiectoria de deficit să fie respectată, pentru că doar în felul acesta evităm retrogradarea și complicațiile care pot apărea dintr-o scădere a rating-ului României”, a conchis premierul.
România pierde circa 9,4% din granturile PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că România a pornit în 2021 cu o alocare de 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi, valoare ajustată ulterior la aproximativ 13,57 miliarde de euro.
Așadar, România va avea o absorbție de 90,58% din componenta de granturi, ceea ce înseamnă că aproximativ 1,28 miliarde de euro din suma finală de granturi nu vor fi absorbiți.
„Comisia Europeană a așteptat de la Guvernul României să constate că anumite achiziții pe trosoane de autostrăzi fusese refăcute fără publicarea în jurnalul oficial al Unii Europene, deci nu erau elegibile. În același timp, să constate că exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv, deci, practic, aproape de două ori mai mult. În același timp, Comisia Europeană avea așteptarea de la România să împingă în continuare reforme pe care le tot amânase și, practic, dialogul cu Comisia Europeană era blocat în condițiile în care Comisia Europeană aștepta un gest de minimă responsabilitate din partea României”, a transmis ministrul.
Din componenta de granturi, 410 milioane de euro sunt pierduți în zona de grant din cererea de plată 3 din trecut. Ulterior, la pierderi s-au adăugat 870 de milioane de euro, mai ales din cauza neadoptării legii salarizării și pentru neîndeplinirea jaloanelor de decarbonizare.
În ceea ce privește componenta de împrumut, reformele au fost realizate în cea mai mare parte.
Codul Urbanismului pune în pericol câteva milioane de euro din componenta împrumut
În ceea ce privește componenta de împrumut a PNRR, ministrul Pîslaru a dat asigurări că reformele au fost îndeplinite în cea mai mare parte.
Însă câteva milioane de euro ar putea fi puse în pericol de Codul Urbanismului: „Pe partea de reforme sunt doar anumite acte subsecvente la Codul Urbanismului care ar putea duce la un risc de câteva milioane de euro, apropo de reforme. Și aici cred că se poate negocia să diminuăm acest lucru cât mai mult”.
Din componenta de împrumut, 100 de milioane de euro au „un semn de întrebare”
Recepția lucrărilor esențiale, cu suspendarea lucrărilor auxiliare, a ajutat la îndeplinirea obiectivelor.
„Pe partea de investiții vă readuc aminte că în ultima renegociere am avut o foarte mare deschidere a Comisiei Europene, astfel încât să ajungem la posibilitatea recepției pe componente esențiale.
Și asta cumva ne-a ajutat foarte mult, mai ales pe portofoliile de la Ministerul Dezvoltării să putem recepționa o serie întreagă de proiecte mari. Discutăm de portofolii foarte mari aici și, evident, aici vom avea probabil, conform discuțiilor cu Comisia Europeană, 5% care va fi diminuat pentru cele care sunt îndeplinite cu recepție parțială. Noi estimăm cumva în acest moment ca acest efect să fie de circa 94 de milioane de euro și, per total, dacă ar fi să cumulăm cu alte zone unde mai avem niște semne de întrebare până primim documentele finale de la ministere, estimarea noastră este circa 100 de milioane de euro pe zona de împrumut care are un semn de întrebare”, a declarat ministrul MIPE.
Două treimi din efortul PNRR, concentrat în ultimul an
Ministrul Pîslaru a subliniat amploarea efortului administrativ depus în ultima perioadă de implementare. În cererile de plată 1, 2 și 3 erau incluse șase investiții și 19 reforme, în timp ce cererile de plată 4, 5 și 6, gestionate de actualul guvern, au presupus aproximativ 113 investiții și 48 de reforme.
Cererea de plată 3, care ar fi trebuit să fie depusă și soluționată mult mai devreme, a fost încasată abia în iunie 2025 și a inclus pierderea inițială a unor fonduri. România a reușit ulterior să recupereze peste 300 de milioane de euro prin renegocierea acesteia.
În prezent, cererea de plată 4 este aprobată integral, iar România a încasat în iunie 2026 circa 2,251 miliarde de euro.
Cererea de plată 5, depusă la 14 august, are o valoare netă de aproximativ 2 miliarde de euro, dintre care 1,6 miliarde de euro reprezintă granturi și 433 de milioane de euro împrumuturi.
Ultima cerere, cea cu numărul 6, trebuie depusă până la 30 septembrie, având o valoare netă de circa 4,3 miliarde de euro, fără prefinanțarea inițială.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2026
