Măsurile recomandate României de către Fondul Monetar Internațional pentru reducerea deficitului bugetar nu se suprapun întru-totul cu cele discutate de politicieni și diseminate neoficial în spațiul public.
Spre deosebire de propunerile în discuție, experții FMI propun taxarea veniturilor mari și a multinaționalelor.
Sistemul actual de impozitare contribuie prea puțin la echitatea socială, potrivit FMI.
Un raport recent elaborat de experții Departamentului pentru Afaceri Fiscale al Fondului Monetar Internațional atrage atenția că sistemul de impozitare ar trebui să fie progresiv.
De asemenea, apreciază că sistemul fiscal este marcat de numeroase scutiri și tratamente preferențiale, o povară ridicată a contribuțiilor sociale și o structură de venituri publice care nu răspund nevoilor unui stat modern.
România s-a angajat ca, pe termen scurt, să implementeze reforme (nespecificate) de politică fiscală convenite cu Comisia Europeană, pentru a crește veniturile în 2025 cu 1,1% din PIB. Având al treilea cel mai mic raport taxe/PIB din Uniunea Europeană, România are un potențial ridicat pentru a-și consolida veniturile prin politici fiscale, complementare cu digitalizarea în curs a administrației fiscale.
Asistența tehnică a FMI, solicitată de ministrul Finanțelor, propune o reformă fiscală orientată spre mobilizarea veniturilor, îmbunătățirea stimulentelor pentru muncă, atragerea capitalului și reducerea practicilor de evitare a taxelor.
Mai degrabă decât ajustări minime pentru a obține fonduri UE, FMI încurajează România să profite de presiunea deficitului pentru a introduce îmbunătățiri structurale importante în mixul de taxe, în special prin reducerea poverii fiscale pe contribuțiile sociale obligatorii și orientarea către taxarea consumului și a veniturilor.
Recomandările FMI
Impozitarea muncii
România aplică o cotă unică de 10% pentru aproape toate veniturile, indiferent cât de mari sunt acestea.
FMI propune renunțarea la această cotă unică și înlocuirea ei cu un sistem cu două cote de impozitare „marginale”, adică:
* o cotă de 15% care s-ar aplica veniturilor sub un anumit prag;
* o cotă de 25% care s-ar aplica doar părții din venit care depășește un anumit nivel, adică doar acelor 10% dintre persoane, cele care au cele mai mari venituri din țară.
Alte recomandări sunt: eliminarea sau reducerea semnificativă a contribuției la sănătate, Introducerea deducerilor mai generoase sau a unui program de beneficii pentru angajații cu venituri mici.
Contribuțiile la pensii ar trebui fie să nu fie deductibile, fie veniturile din pensii să fie impozitate.
Impozitarea capitalului și a proprietății
Printre propăuneri se numără :comasarea impozitelor pe teren și clădiri într-un singur impozit; eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări; înlocuirea scutirii pentru profitul reinvestit cu un credit fiscal de 50% pentru investiții eligibile (cu plafon de 10% din impozitul pe profit); reformarea facilității R&D într-un credit fiscal rambursabil.
Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi la un nivel apropiat de plafonul de înregistrare în scopuri de TVA (88.500 euro).
Taxe pe consum
Creșterea graduală a cotelor reduse de TVA până la nivelul cotei standard, cu excepția alimentelor de bază.
Majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 20% în 2025 și ulterior la 21% (media UE-27 este 22%).
Creșterea accizelor ajustate la inflație pentru alcool și tutun.
Uniformizarea accizei pentru vinuri, între vinuri și vinuri spumante (60 RON/hl pentru ambele).
Creșterea graduală a accizelor pe combustibili fosili până la nivelurile optime, cu măsuri de protecție pentru gospodăriile vulnerabile.
Povara fiscală pe muncă este prea mare pentru veniturile mici
Raportul notează că impozitarea muncii în România este dezechilibrată, în special pentru salariații cu venituri mici.
Deși cota de impozit pe venit este relativ redusă (10%), povara fiscală totală, incluzând contribuțiile sociale obligatorii, este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Acest lucru afectează negativ stimulentele pentru ocupare formală și contribuie la menținerea unui nivel ridicat al muncii nedeclarate.
Pentru un lucrător cu salariul minim, costul total pentru angajator depășește cu mult suma netă primită de angajat, ceea ce descurajează atât angajarea, cât și conformarea fiscală.
FMI atrage atenția că acest dezechilibru are consecințe negative asupra echității sociale și recomandă revizuirea contribuțiilor sociale și a deducerilor aplicabile salariilor mici pentru a reduce povara fiscală efectivă asupra acestora.
Impozitul pe profitul companiilor a scăzut ca importanță și eficiență
FMI arată că, în timp, rolul impozitului pe profit a devenit tot mai redus în România: veniturile colectate din acest impozit sunt tot mai mici comparativ cu alte state din regiune.
Totodată, eficiența sistemului este afectată de numeroase scutiri și facilități fiscale, care reduc baza de impozitare.
FMI identifică două tipuri importante de facilități care reduc veniturile colectate din impozitul pe profit.
Una dintre acestea este scutirea pentru profitul reinvestit: companiile care își reinvestesc câștigurile nu mai plătesc impozit pe acea parte de profit. Această măsură duce la o pierdere de 4,3% din totalul veniturilor colectate din impozitul pe profit.
O altă facilitate costisitoare este creditul fiscal pentru sponsorizări: companiile pot deduce sume semnificative dacă sponsorizează diverse activități. Această facilitate costă statul circa 7% din veniturile CIT, o proporție considerabilă.
FMI consideră că aceste două mecanisme sunt exagerat de generoase și afectează veniturile fiscale, fără a garanta beneficii economice clare pentru societate.
România oferă o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile în cercetare și dezvoltare.
FMI apreciază că stimulentele pentru R&D sunt valoroase, pentru că pot genera inovație și beneficii economice pe termen lung. Totuși, propune o îmbunătățire a mecanismului: în loc de o simplă deducere (care este utilă doar firmelor profitabile), această facilitate ar trebui să fie transformată într-un credit fiscal rambursabil, adică statul să returneze efectiv o sumă de bani firmelor care investesc în R&D, chiar dacă acele firme sunt la început de drum sau nu au încă profit. Această schimbare ar face sprijinul pentru cercetare mai accesibil pentru start-up-uri și IMM-uri, nu doar pentru marile companii profitabile.
Regimul de impozitare a microîntreprinderilor obligă firmele să aibă cel puțin un angajat, ceea ce reduce tentația ca persoane fizice autorizate (PFA) să evite impozitarea normală prin transformarea activității în microîntreprindere. Totuși, unele firme cu profituri mari pot plăti efectiv un impozit mai mic decât în regimul clasic de impozitare pe profit. Reducerea plafonului actual de 500.000 euro pentru veniturile anuale ar limita folosirea abuzivă a acestui regim fiscal pentru a plăti mai puține taxe decât ar fi normal.
TVA redus:
Cotele reduse de TVA funcționează ca o formă indirectă de subvenție, dar nu sunt o metodă eficientă de a ajuta gospodăriile sărace, deoarece beneficiază toți consumatorii, indiferent de venit. În plus, aceste cote cresc complexitatea administrativă pentru firme și autorități fiscale și pot distorsiona prețurile pe piață. FMI recomandă eliminarea treptată a cotelor reduse, cu excepția celor aplicate produselor alimentare de bază, unde impactul social este justificat.
Accizele:
România are niveluri foarte scăzute comparativ cu alte țări din UE, în special pentru vin, care nu este taxat, în afara vinului spumant.
Accizele pe alcool și tutun au generat 1,2% din PIB în 2022, 90% provenind din tutun.
Politici climatice:
Accizele pe carburanți (cu excepția gazului natural) ar trebui majorate semnificativ până în 2030.
Creșterile necesare ale prețurilor față de nivelul actual: cărbune industrial (+227%), benzină (+77%), motorină (+192%), GPL (+44%), kerosen (+51%).
Gazul natural este deja corect impozitat în 2024.
Impactul social ar trebui compensat prin transferuri țintite.
Impozitul pe proprietate
România se pregătește să unifice impozitul pe terenuri și cel pe clădiri și să treacă la evaluarea pe baza valorii de piață ca fundament pentru impozitul recurent pe proprietate. Țara intenționează să adopte un sistem modern, computerizat, de evaluare automată în masă (CAMA), cu termen-limită în al patrulea trimestru al anului 2025. Aceasta implică trecerea de la actualul sistem de impozitare a proprietății la unul bazat pe valoarea de piață. Cu toate acestea, până în prezent, cadrul legal privind impozitul pe proprietate din Codul fiscal a rămas neschimbat. Modele-pilot de evaluare CAMA au fost testate în câteva unități administrativ-teritoriale, inclusiv trei din București.
România ar trebui să utilizeze evaluarea pe bază de valoare acolo unde informațiile de piață o permit, atât pentru proprietățile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și să limiteze scutirile de la plata impozitului pe terenuri și clădiri, oferind în schimb măsuri de sprijin sub alte forme pentru grupurile vulnerabile și pentru anumite categorii de contribuabili.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
