În ciuda încetinirii, creșterea economică este de așteptat să rămână robustă în țara noastră, după cum apreciază reprezentanții Fondului Monetar Internațional.
În acest an, creșterea este proiectată la 2,25%, înainte de a se redresa modest la aproximativ 2,75% în 2024.
Aceasta deoarece consumul mai puternic – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă sunt parțial contracarate de consolidarea fiscală necesară.
Pe termen mediu, traiectoria de creștere a României este de așteptat să revină la rata potențială de aproximativ 3,75%, pe măsură ce consumul și exporturile se redresează în continuare, iar investițiile, susținute de fondurile PNRR, rămân puternice.
Analiștii FMI preconizează că inflația va reveni în intervalul țintă a BNR la începutul anului 2025, pe fondul creșterii economice mai slabe și al scăderii prețurilor la alimente și energie, care cuprind aproape jumătate din coșul de consum.
Ei consideră că pachetul fiscal adoptat de autorități în septembrie este un prim pas către consolidarea fiscală, deși deficitul în 2023 este estimat la 6% din PIB.
În 2024, fără alte măsuri fiscale, deficitul este prognozat să scadă la puțin peste 5% din PIB.
Pe termen mediu, datorită ajustării fiscale și scăderii granturilor de capital ale UE, deficitul de cont curent se preconizează că se va reduce moderat, până la aproximativ 6% din PIB.
Există riscuri substanțiale
FMI se așteaptă ca creșterea să se redreseze modest în 2024 și să revină la ritmul său potențial pe termen mediu, dar există riscuri substanțiale.
Escaladarea războiului din Ucraina, o posibilă slăbire suplimentară a activității în Europa sau o încetinire globală bruscă ar putea submina creșterea și fluxurile de capital către piețele emergente.
Creșterea prelungită a salariilor puternice în România ar putea întârzia scăderea estimată a inflației de bază.
În cele din urmă, calendarul electoral ar putea face dificil de realizat consolidarea fiscală și reformele structurale în 2024.
O poziție fiscală slabă face România vulnerabilă. Capacitatea de răspuns la evoluțiile adverse este circumscrisă unui deficit bugetar structural cu mult peste nivelurile sustenabile. Abordarea acestei priorități este o prioritate cheie. Eforturile continue de îmbunătățire a eficienței cheltuielilor și colectarea impozitelor sunt necesare și binevenite, dar presiunile mari asupra cheltuielilor pentru a aborda sărăcia relativă și a crește productivitatea implică faptul că veniturile trebuie crescute.
Pachetul fiscal adoptat recent oferă o îmbunătățire binevenită în politica fiscală și ar trebui să contribuie la reducerea oarecum a deficitului fiscal în 2024; dar va fi nevoie de mai mult. În special, reducerea unor scutiri de taxe este un pas înainte. ”Cu toate acestea, unele măsuri, în special noile taxe pe cifra de afaceri, nu sunt în conformitate cu bunele practici și ar trebui reconsiderate”, spun analiștii FMI.
Mai mult, ei consideră că sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a ridica cel puțin 2% din PIB în venituri suplimentare, dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu, asigurând în același timp că toți contribuabilii își plătesc cota echitabilă.
Raționalizarea TVA-ului și a impozitelor pe venitul personal (inclusiv eliminarea lacunelor și eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie ale unei astfel de reforme. Odată ce acest lucru este realizat, ar trebui să se ia în considerare reintroducerea impozitării progresive pe venit.
Politicile fiscale și de cheltuieli vor trebui să devină mai previzibile. Anunțarea unor reforme fiscale suplimentare cu mult timp în avans va ajuta companiile și gospodăriile să se adapteze la aceste schimbări.
Cheltuielile pentru pensii și salariile din sectorul public ar trebui stabilite pe o traiectorie sustenabilă bazată pe formule, așa cum se prevede în PNRR. Acești pași ar trebui să contribuie la îmbunătățirea bugetării pe termen mediu și să sprijine o cale credibilă pentru consolidarea fiscală necesară.
Noul proiect de lege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung, dar ar genera costuri fiscale inițiale care ar putea periclita eforturile de reducere a deficitului în următorii câțiva ani.
Pentru a evita acest risc, sunt necesare o introducere treptată a acestor costuri și o implementare prudentă, mai arată raportul FMI.
Citiți revista Arena Construcțiilor nr. 8/noiembrie – decembrie 2023
