Programul de guvernare propus de Adrian Veștea, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, include continuarea marilor investiții în infrastructura de transport, cu accent pe finalizarea principalelor autostrăzi aflate în execuție, extinderea rețelei de metrou, modernizarea căii ferate și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare.
Printre proiectele considerate prioritare se numără Autostrada Moldovei (A7), Autostrada Unirii (A8), Autostrada de Centură București (A0), împreună cu noile conexiuni radiale spre Capitală.
În sectorul feroviar, programul de guvernare vizează modernizarea magistralelor Predeal -Brașov – Sighișoara – Arad și Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova -București, dezvoltarea transportului feroviar metropolitan în jurul marilor orașe și analiza oportunității construirii unei linii de cale ferată de mare viteză București – Cluj – Budapesta.
În ceea ce privește metroul, prioritățile rămân Magistrala 6 către Aeroportul Otopeni, extinderea Magistralei 4 până la Gara Progresu și continuarea Magistralei 5 pe tronsonul Eroilor – Iancului -Pantelimon. Programul include și modernizarea infrastructurii existente și extinderi în zonele metropolitane.
Referitor la transportul aerian este prevăzută construirea unui nou terminal la Aeroportul Henri Coandă și dezvoltarea terminalelor cargo, iar în domeniul naval continuarea proiectului FAST DANUBE pentru îmbunătățirea navigabilității Dunării.
Programul de guvernare mizează pe CNAIR și nu menționează CNIR
Unul dintre cele mai interesante semnale ale noului program de guvernare vine dintr-o formulare extrem de scurtă în document, dar cu o puternică încărcătură administrativă și politică: „Prioritizarea contractelor CNAIR”. Menționată explicit la capitolul reforme și reorganizare, măsura sugerează că viitorul Executiv vede în continuare Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere drept principalul vehicul pentru implementarea marilor proiecte rutiere ale României.
Accentul pus pe CNAIR este cu atât mai relevant cu cât programul de guvernare nu conține nicio referire la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), instituția creată pentru preluarea și implementarea noilor proiecte de autostrăzi și drumuri expres.
Absența CNIR din document contrastează cu dezbaterea intensă din ultimele luni privind transferul unor investiții majore de la CNAIR către noua companie, de altfel, un obiectiv pe termen lung al companiei.
Subiectul a generat inclusiv un conflict deschis între conducerea CNAIR și fostul ministru interimar al Transporturilor, Radu Miruță. În luna mai, acesta a emis un ordin prin care cinci proiecte majore de infrastructură, estimate la aproximativ 10 miliarde de euro, urmau să fie transferate de la CNAIR la CNIR. Conducerea CNAIR, coordonată de Cristian Pistol (acum propus ca Ministru al Transporturilor), a contestat însă decizia în instanță, iar Curtea de Apel București a suspendat executarea ordinului până la soluționarea litigiului pe fond.
Un nou proiect rutier de peste 7 mil euro intra in etapa executiei
Proiectele vizate de transfer erau Drumul Expres Arad – Oradea, Autostrada București -Alexandria, secțiunea Făgăraș – Brașov a Autostrăzii Sibiu – Brașov, Alternativa Techirghiol și al doilea pod Giurgiu – Ruse. CNAIR a argumentat că transferul a fost decis fără consultare și că CNIR nu dispune încă de capacitatea administrativă necesară pentru gestionarea simultană a unor investiții de asemenea amploare.
În acest context, includerea explicită în programul de guvernare a obiectivului privind prioritizarea contractelor CNAIR și lipsa oricărei referiri la transferul de proiecte către CNIR pot fi interpretate drept un semnal de continuitate a modelului actual de implementare a infrastructurii rutiere, cu CNAIR în rolul principal al investițiilor din domeniu.
Marile proiecte de infrastructură asumate, potrivit programului de guvernare propus
Rutier
- Autostrada A1 Sibiu – Pitești și sectorul Lugoj – Deva, pentru conectarea Portului Constanța și a Capitalei cu vestul Europei;
- Autostrada de Centură București (A0), împreună cu noile drumuri radiale către Capitală;
- Autostrada A7 Ploiești – Pașcani – Suceava;
- Autostrada A3 Transilvania, pe relația Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Oradea;
- Autostrada Ploiești – Brașov;
- Autostrada A8 Unirii, pe traseul Târgu Mureș – Iași – Ungheni;
- Autostrada Timișoara – Moravița;
- Autostrada A4 Sud „Alternativa Techirghiol”;
- Autostrada Craiova – Lugoj, cu ramificație către Târgu Jiu;
- Autostrada Făgăraș – Brașov – Bacău (A13);
- Drumurile expres Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț, Focșani – Brăila și Suceava – Siret;
- Conectarea zonei metropolitane extinse a municipiului Râmnicu Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Pitești.
Feroviar
- Modernizarea magistralei Predeal – Brașov – Sighișoara – Simeria – Deva- Arad;
- Modernizarea magistralei Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București;
- Modernizarea magistralei Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor;
- Modernizarea magistralelor Giurgiu – Videle și Constanța – Mangalia;
- Analiza oportunității realizării căii ferate de mare viteză București – Cluj-Napoca -Budapesta;
- Îmbunătățirea conexiunilor feroviare din Portul Constanța;
- Modernizarea stațiilor de cale ferată și îmbunătățirea legăturilor cu zonele agricole.
Metrou
- Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai;
- Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu;
- Magistrala 5 Eroilor -Iancului – Pantelimon;
- Extinderea magistralelor existente către zonele metropolitane;
- Modernizarea infrastructurii actuale și dezvoltarea conexiunilor cu viitorul Terminal T2 al Aeroportului Henri Coandă.
Transport aerian
- Construirea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București;
- Dezvoltarea infrastructurii cargo aeroportuare.
Transport naval
- Continuarea proiectului FAST DANUBE pentru asigurarea navigabilității Dunării pe sectorul comun România–Bulgaria;
- Dezvoltarea unor parteneriate între Ministerul Transporturilor, autoritățile navale și administrațiile locale pentru noi investiții în infrastructura navală.
Centurile ocolitoare și transportul feroviar metropolitan, alte priorități asumate
Pe lângă proiectele majore de infrastructură, Guvernul Veștea promite accelerarea construcției variantelor ocolitoare pentru localitățile aglomerate și dezvoltarea transportului feroviar metropolitan în jurul marilor orașe.
De asemenea, documentul menționează crearea unor coridoare feroviare rapide și predictibile pentru transportul de marfă, considerate esențiale pentru creșterea competitivității economice a României.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie2026
