O modificare importantă propusă recent în privința funcționării și organizării Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), nu putea trece neobservată de specialiști. Este vorba despre eliminarea din structura organizatorică a ISC a inspectoratelor regionale, pe motiv că acestea ”nu și-au îndeplinit pe deplin misiunea pentru care au fost înființate”, conform inițiatorilor proiectului de lege lansat în dezbatere publică. Potrivit documentului, este prevăzut ca în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii să funcţioneze Inspectorate Judeţene în Construcţii și Inspectoratul în Construcții al Municipiului București, unităţi fără personalitate juridică, iar conducătorii inspectoratelor judeţene să fie numiţi de ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Arhitectul șef al județului Brașov, Adrian Emilian Ibănescu, a fost ani de zile la conducerea Inspectoratului Regional în Construcții Brașov (având în componență județele: Brașov, Alba, Harghita, Covasna, Sibiu, Mureș).
Domnul Ibănescu ne-a declarat: „În opinia mea, este o inițiativă bună. În perioada funcționării Inspectoratelor Regionale, un aspect pozitiv era legat de aplicarea unitară a legii, în toate cele șase județe. Ca să mă explic, nu existau interpretări diferite ale reglementărilor legale în vigoare. Aici mă refer la Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, dar și la toate celelalte legi, hotărâri, ordine din domeniul construcțiilor. Din păcate, la nivel regional nu erau juriști și nici inspectori de control, totul cădea în sarcina Inspectoratelor Județene. Nu este posibil ca un singur jurist să fugă la procesele din șase județe, la fel și în cazul inspectorilor care efectuau controalele. Așa că, dacă vor fi doar Inspectorate Județene, se va vedea clar cine răspunde pentru fiecare problemă. Cred că în acest important sector este nevoie ca fiecare să-și asume răspunderea!”.
Legislația în construcții este în continuare haotică
Cea mai mare problemă a sectorului, consideră Adrian Ibănescu, este dată de faptul că legislația aferentă este de zeci de ani și rămâne, din păcate, și în continuare haotică. Astfel, normele se interpretează și se aplică după bunul plac al celor care au nevoie de orice legat de construcții. De exemplu, ministerele, Cartea Funciară, Electrica etc, își fac niște regulamente proprii când este vorba de construit, care nu au absolut nimic în comun cu reglementările legale din domeniu.
Cu toate că tendințele acestui vital sector sunt în continuă creștere, pasivitatea organismelor Statului pare de neînfrânt. În opinia domnului Ibănescu, „este foarte bine că dezvoltatorii imobiliari se implică, se construiesc multe locuințe. Este un lucru lăudabil, atât timp cât țara noastră este deficitară la acest capitol. Ansamblurile rezidențiale beneficiază, de cele mai multe ori, pe lângă utilități, și de școli, grădinițe, policlinici, locuri de joacă etc. Aici ar trebui să ajute și Statul Român, s-ar putea implica mult mai activ în susținerea învățământului, sănătății, agrementului, nu să se aștepte totul de la dezvoltatori!”.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2020
