Anca Ginavar, director general, Direcția Generală Dezvoltare Teritorială din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
Implementarea și transpunerea în legislația românească a reglementărilor de mediu și, mai ales, a noilor norme europene din construcții vor reprezenta una dintre cele mai mari provocări ale industriei, susține Anca Ginavar, director general, Direcția Generală Dezvoltare Teritorială din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
În domeniul construcțiilor și al economiei circulare au loc numeroase evoluții, atât la nivel european, cât și național.
Ministerele Dezvoltării, Mediului, Transporturilor și Culturii pregătesc un proiect de lege privind economia circulară în construcții. După ce va fi agreată o formă comună, în vară proiectul ar putea să fie lansat în consultare publică, spune doamna Ginavar.
Totodată, o altă provocare este legată de utilizarea apei ca element de economie circulară. Și la Ministerul Dezvoltării, nu doar la Ministerul Mediului, se lucrează pe partea de reglementări tehnice de proiectare și pe partea de investiții. MDLPA a obținut o finanțare pentru două studii pilot legate de utilizarea apei green, la nivel urban și la nivel de clădire.
Nouă lege vizează întregul ciclu necesar funcționării economiei circulare în construcții
În proiectul de lege aflat în pregătire sunt incluse mai multe măsuri care urmăresc dezvoltarea economiei circulare în construcții.
Deși actele normative transpuse până acum de Ministerul Mediului privind gestiunea deșeurilor tratează, în general, deșeurile din construcții ca pe niște materiale ce trebuie depozitate, nouă abordare vizează întregul ciclu necesar funcționării economiei circulare în acest sector, subliniază doamna Ginavar.
Astfel, viitoarea legislație va introduce obligații pentru proiectanți și beneficiari încă din faza de concepere a investiției, de la strategie și proiectare până la perioada execuției. Sunt avute în vedere și aspecte legate de reutilizarea clădirilor și a materialelor, pe cât posibil.
În acest context, nu se va mai discuta doar despre demolare în sensul clasic, prin distrugere fără selecție, ci despre desființare și dezmembrare selectivă, astfel încât materialele să poată fi sortate încă din șantier și trimise spre recuperare.
Există și discuții privind obligațiile producătorilor de materiale de construcții, pe modelul unor exemple europene considerate relevante. Deși inițial producătorii au privit cu reticență idei similare unui sistem de garanție-returnare, experiența a arătat că marii retaileri de materiale de construcții și-au fidelizat clienții și au devenit, la rândul lor, actori interesați de dezvoltarea economiei circulare în construcții.
Proiectul de lege este dezvoltat cu sprijinul specialiștilor din zona de execuție, al ministerelor de resort, patronatelor, producătorilor de materiale și universităților, obiectivul fiind realizarea unui cadru legislativ construit în urma consultărilor cu toți actorii implicați.
Aceștia au ridicat problema dificultăților financiare implicate în transformarea deșeurilor din construcții în noi materiale de construcții. Procesul este considerat mult mai complex decât reciclarea altor tipuri de materiale, fiind necesare investiții consistente. Din acest motiv, se are în vedere identificarea unor surse de finanțare în viitorul exercițiu financiar european, precum și continuarea mecanismelor de sprijin pentru sector, astfel încât aceste resurse să poată fi valorificate eficient.
În corelare cu strategia și planul național, proiectul legislativ aflat în lucru prevede și crearea unui registru național al deșeurilor din construcții. Accentul va fi pus pe trasabilitate, dar și pe dezvoltarea unei platforme similare celor existente deja în mai multe state europene.
Autoritățile pregătesc monitorizarea cu GPS a transporturilor de deșeuri din construcții și un sistem complet de trasabilitate
Obiectivul noii legi nu este inventarea unor profesii sau mecanisme birocratice inutile, ci adaptarea și actualizarea profesiilor existente la noile cerințe din domeniul economiei circulare.
„Nu vrem să inventăm încă un ștampilator de audituri deșeuri din construcții. În plus, auditul deșeurilor din construcții, din punctul meu de vedere, poate să-l facă doar inginerul care lucrează, iar echipa de proiectare poate să-și dea seama care vor fi deșeurile”, a menționat Anca Ginavar.
Totodată, oficialii MDLPA urmează să poarte discuții cu ministerele și ceilalți actori implicați privind momentul în care anumite obligații trebuie introduse în procesul investițional.
Actuala legislație privind autorizarea ridică mai multe probleme, întrucât la momentul obținerii autorizației nu sunt cunoscute toate detaliile legate de execuție, de echipele implicate și de modul concret în care va fi realizat proiectul.
În plus, obligațiile legate strict de autorizare nu acoperă lucrările executate fără autorizație, deși acestea generează, la rândul lor, cantități importante de deșeuri din construcții, care ajung ulterior în atenția Gărzii de Mediu.
Printre temele aflate încă în analiză se numără și trasabilitatea deșeurilor. Sunt luate în calcul soluții prin care transporturile de deșeuri provenite de pe șantiere să fie monitorizate prin GPS sau alte sisteme moderne, astfel încât traseul acestora să poată fi urmărit și controlat. n