Oferte locuri de munca top

Achizitii publice: Opinia ANAP privind unele propuneri ale constructorilor

Iuliana Feclistov, președinta ANAP

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ne-a transmis anumite considerații legate de propunerile constructorilor de drumuri. Aceștia, reuniți în Patronatul Drumarilor din România, și-au exprimat, în cadrul unui articol publicat recent de ARENA Constructiilor, mai multe puncte de vedere privind aspectele care afectează activitatea firmelor de profil. Opiniile constructorilor sunt importante mai ales acum când autoritățile publice au promis realizarea unui număr mare de proiecte de investiții în infrastructură.

Patronatul Drumarilor din România face parte din Federația Patronatelor Societăților din Construcții și reprezintă firme cu peste 5.500 de angajați, ce au o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de lei.

Termene mai lungi pentru contestarea documentațiilor de atribuire

Una dintre propunerile constructorilor este legată de posibilitatea majorării cu minim 5 zile a termenelor de contestare a documentațiilor de atribuire.

Referitor la această propunere, Iuliana Feclistov, președinte ANAP, declară: ”Apreciem că o eventuală majorare a termenelor în care operatorii economici ar putea contesta orice act al autorității contractante, inclusiv documentația de atribuire, ar fi de natură a conduce la întârzieri mai mari în atribuirea contractelor de achiziție publică, aspect care și în prezent este invocat ca un element de întârziere a implementării proiectelor de anvergură”.

De altfel, prevederile art. 8 din Legea nr. 101/2016 , care reglementează inclusiv termenele de contestare a unui act al autorităţii contractante, reprezintă transpunerea prevederilor art. 2c din Directiva 89/665/CEE  şi art. 2c din Directiva 92/13/CEE.

Ghid care să clarifice anumite prevederi ale legislației

Constructorii consideră că ar fi utilă elaborarea de către ANAP a unui ghid prin care să fie eliminate acele cerințe înscrise în: „Caietul de Sarcini al achiziției” și „Instrucțiuni către ofertanți” și care nu se regăsesc menționate în Fișa de date a achiziției.

Reprezentanții ANAP precizează că, potrivit art. 30 alin. (6) din Anexa la HG nr. 395/2016, criteriile de calificare şi criteriile de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunţul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise.

Prin urmare, legislația în domeniul achizițiilor publice conține prevederi fără echivoc referitoare la lipsirea de efect a criteriilor de calificare și a celor de selecție care ar fi prevăzute doar în caietul de sarcini, fără a se regăsi în anunțul de participare.

”În măsura în care anumite prevederi ale legislației cu privire la aceste aspecte sunt apreciate ca fiind neclare, Agenția Națională pentru Achiziții Publice stă la dispoziția oricărei persoane interesate în vederea expunerii unor clarificări suplimentare”, menționează Iuliana Feclistov, președinte ANAP.

Modificarea unor condiții contractuale

Una dintre cerințele constructorilor de drumuri este legată de eliminarea din noile contracte a obligativității companiilor să aibă 15% bani, depozite, linii de credit, special pentru proiectul la care participă la licitație și introducerea în contractele de proiectare/executie a unui anumit procent de cheltuieli care să acopere situațiile de calamități naturale, pierderile suferite de firme.

Referitor la această propunere, reprezentanții ANAP menționează că legislația privind achizițiile publice reglementează, potrivit art. 1 din Legea nr. 98/2016, modul de realizare de către autoritățile contractante a achiziţiilor publice și sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea acestor contracte.

”Mai mult decât atât, responsabilitatea stabilirii cerințelor/specificațiilor aferente fiecărei proceduri de atribuire cade în sarcina exclusivă a autorității/entității contractante, singura în măsură să cunoască nevoia ce urmează a fi îndeplinită prin atribuirea contractului de achiziție publică/sectorială, în limitele stabilite de către legislația în materie”, subliniază doamna Feclistov.

Aspectele legate de reglementarea unor clauze contractuale /cerințe specifice – cum ar fi un nivel al disponibilităților bănești pentru proiectul ce face obiectul contractului atribuit sau introducerea în contractele de proiectare și execuție a unui procent de cheltuieli care să acopere situațiile de calamități naturale – nu pot fi impuse, în mod orizontal, pentru toate contractele de achiziție publică și astfel să facă obiectul unor norme legislative.

Din punct de vedere al achizițiilor publice, modelul de contract propus de către autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire cuprinde două tipuri de clauze/condiții contractuale: obligatorii – ce nu pot comporta modificări, respectiv specifice – ce pot comporta modificări.

Posibilitatea și condițiile de formulare a unor propuneri de modificare a condițiilor contractuale de către ofertanți reies din cuprinsul art. 137 alin. (3) lit. b) din Anexa la HG nr. 395/2016, potrivit căruia oferta este considerată neconformă în situaţia în care conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deşi a fost informat cu privire la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective.

Criteriul de atribuire ”prețul cel mai scăzut”

Aplicarea criteriului de atribuire ”prețul cel mai scăzut” este reglementată de art. 187 din Legea nr. 98/2016, care transpune prevederile art. 67 alin. (1) și (2) din Directiva 2014/24/UE .

Modificarea legislației naționale prin eliminarea unor dispoziții europene deja transpuse, precum și eventuale derogări de la acestea, ar fi de natură să atragă declanșarea unor acțiuni din partea UE ca urmare a nerespectării obligațiilor de stat membru ale României.

În același timp, reprezentanții ANAP precizează că, potrivit art. 187 alin. (31) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1), precum şi în situaţia aplicării procedurii de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b).

Mai mult decât atât, chiar și pentru procedurile de atribuire ce au o valoare estimată sub pragurile sus menționate, legislația în materia achizițiilor publice prevede faptul că “autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul:

a) categoriilor de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale;

b) contractelor de achiziţie publică/acorduri-cadru de proiectare şi execuţie sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene.

c) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/ acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă.”

Punctaj suplimentar pentru firmele locale

Acordarea la licitații de puncte suplimentare firmelor care au sediul social sau punct de lucru în județul în care se derulează lucrările licitate – este o altă propunere a constructorilor de drumuri.

Reprezentanții ANAP precizează că, potrivit legii, cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.

În acest sens, în conformitate cu art. 188 alin. (1) din lege, „factorii de evaluare prevăzuţi la art. 187 alin. (4) au legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, chiar dacă aceşti factori nu fac parte din substanţa materială a produselor, serviciilor sau lucrărilor respective”.

Totodată, președinta ANAP subliniază că ”alegerea factorilor de evaluare intră în atribuția exclusivă a autorității contractante, dar aceștia trebuie să reflecte avantajele evidente de natură tehnică/economică/financiară pe care ofertele le pot avea și pe care autoritatea le poate puncta în plus în vederea desemnării ofertei câștigătoare, avantaje care să nu fie anulate sau diminuate pe parcursul îndeplinirii contractului”.

Însă, utilizarea unui factor de evaluare privind existența sediului ofertantului sau a unui punct de lucru al său în “județul în care se derulează lucrările licitate” ar fi de natură a se situa în afara regulilor de atribuire a contractelor de achiziție/sectoriale stabilite de către directivele europene și legislației naționale în materia achizițiilor publice.

 

 

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie – decembrie 2023

Revista Arena Constructiilor nov-dec 2023

Un comentariu;

  1. un cititor said:

    Referitor la pct. 1 („Termene mai lungi pentru contestarea documentațiilor de atribuire”), daca se considera ca extinderea termenului de depunere a contestatiilor (cu 5 zile !) intarzie finalizarea procedurilor de achizitie publica, Doamna presedinte poate sa spuna cate termene de finalizare a procedurilor de achizitie s-au respectat potrivit prevederilor legale ?
    De asemenea, ANAP poate sa spuna cate termene nu s-au respectat, din ce motive nu s-au respectat si ce masuri s-au luat, sau macar ce concluzii s-au tras din aceste depasiri de termene ?
    La o simpla lectura a procedurilor de achizitie publica pe platforma SEAP/SICAP se observa ca nerespectarea termenelor de finalizare a procedurilor (prin incheierea raportului procedurii) constituie o regula si nu o exceptie, cum ar fi normal.
    Tot de pe platforma SEAP/SICAP se observa ca termenele de intocmire a raportului procedurii sunt mult depasite tocmai la (toate) procedurile supuse controlului ex-ante, exercitat de catre (surpriza !…) verificatorii ex-ante din structura ANAP.

Sus