Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC)
Sectorul construcțiilor s-ar putea confrunta cu o perioadă de aproximativ un an fără o creștere semnificativă a activității, în condițiile în care investițiile publice nu au continuitatea necesară, iar proiectele finanțate prin programele europene sunt pregătite și lansate cu întârziere, atrage atenția Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
O revenire a pieței ar putea apărea în 2028-2029, după o perioadă de încetinire.
Una dintre problemele semnalate de constructori este lipsa de predictibilitate a deciziilor autorităților. Modificările legislative și administrative sunt uneori publicate pentru consultare într-un interval foarte scurt, fără ca reprezentanții industriei să aibă timpul necesar pentru a analiza documentele și a transmite observații.
Consultarea reală a mediului de afaceri trebuie să devină o regulă, nu o formalitate. Au existat și exemple pozitive, în care anumite reglementări, inclusiv cele privind certificarea, au fost discutate timp îndelungat cu industria și au fost agreate de părțile implicate. În schimb, alte decizii au ajuns în Parlament fără o consultare suficientă.
Schimbarea frecventă a regulilor afectează planurile de investiții ale companiilor, care au nevoie de un cadru stabil pentru a-și organiza activitatea și pentru a-și asuma angajamente financiare pe termen lung.
Consolidarea clădirilor ar putea necesita sute de ani în ritmul actual
Un domeniu în care necesarul de investiții este mult peste capacitatea actuală de intervenție îl reprezintă consolidarea clădirilor. Ritmul lucrărilor este considerat insuficient în raport cu numărul imobilelor care trebuie consolidate.
Dacă s-ar păstra ritmul actual, consolidarea fondului construit existent ar putea dura sute de ani.
Riscurile devin cu atât mai importante în perspectiva producerii unui cutremur major, care ar putea genera un volum foarte mare de lucrări de intervenție, consolidare și reconstrucție. Un astfel de eveniment ar pune presiune nu doar pe bugetele publice, ci și pe capacitatea efectivă a sectorului de construcții: disponibilitatea forței de muncă, a utilajelor și a companiilor capabile să execute lucrările.
Constructorii ar putea avea un rol important în intervențiile de urgență, fiind considerați o adevărată „armată civilă”, cu experiență în lucrări desfășurate în condiții dificile. Totuși, capacitatea de intervenție nu poate fi construită în momentul producerii unei crize. Este nevoie de programe constante de investiții și de menținerea resurselor tehnice și umane în sector, subliniază președintele FPSC.
Autostrăzile trebuie însoțite de investiții în comunitățile locale
Dezvoltarea infrastructurii rutiere nu garantează automat dezvoltarea economică a localităților traversate. Autostrăzile trebuie completate de investiții în infrastructura locală și de proiecte care să atragă activități economice în zonele conectate la noile căi de transport.
În lipsa unor asemenea investiții, localitățile mici riscă să rămână în afara fluxurilor economice. Traficul poate fi preluat de autostradă, în timp ce activitatea comercială și economică din comunitățile traversate se reduce.
Pentru ca infrastructura de mare viteză să genereze efecte economice durabile, sunt necesare investiții care să valorifice conectivitatea creată, să atragă companii și să ofere oportunități de muncă. În caz contrar, unele comunități ar putea pierde activitate economică, fără să beneficieze în mod direct de avantajele noii infrastructuri.
În același timp, investițiile europene vor urmări tot mai mult obiective strategice comune, precum apărarea și conectivitatea europeană. În aceste condiții, România trebuie să își dezvolte capacitatea de a finanța proiecte din resurse proprii sau prin împrumuturi, astfel încât să poată susține dezvoltarea infrastructurii și a economiei interne.
Proiectele SAFE, pregătite cu întârziere
O altă problemă semnalată de constructori este pregătirea insuficientă a proiectelor înainte de deschiderea programelor de finanțare. În cazul instrumentului SAFE, întârzierea pregătirii documentațiilor și lansarea tardivă a procedurilor de achiziție ar putea afecta ritmul implementării investițiilor.
Licitațiile lansate târziu și contestațiile apărute în proceduri prelungesc calendarul proiectelor. În consecință, investiții care ar fi putut intra deja în execuție se află încă în etape pregătitoare.
Potrivit domnului Erbașu, România ar trebui să aibă proiectele pregătite înainte de momentul în care devin disponibile finanțările. În lipsa acestei capacități administrative, există riscul ca fondurile să nu fie utilizate la timp, iar companiile să nu beneficieze de un flux constant de lucrări.
Firmele românești au nevoie de sprijin pentru a participa la reconstrucția Ucrainei
Reconstrucția Ucrainei ar putea reprezenta o oportunitate importantă pentru constructorii români, însă participarea la proiectele de anvergură va necesita parteneriate și sprijin instituțional.
O companie românească nu poate aborda cu ușurință, de una singură, o piață atât de complexă. Pentru a participa la proiecte mari, ar fi necesară asocierea cu firme ucrainene, colaborarea cu societăți din state care au interese economice în regiune și susținerea autorităților române.
Polonia este un exemplu de țară care beneficiază de relații economice și profesionale mai dezvoltate cu Ucraina, inclusiv datorită numărului mare de cetățeni ucraineni care au lucrat pe piața poloneză. Și Italia a organizat acțiuni de cooperare cu Ucraina și dezvoltă acorduri de colaborare.
În România, sprijinul oferit companiilor este considerat insuficient, fiind concentrat în principal pe informare și facilitarea contactelor. Pentru ca firmele autohtone să poată concura pe piața ucraineană, este nevoie de o implicare mai consistentă a statului în formarea parteneriatelor și în susținerea participării la proiecte.
Piața construcțiilor depinde de continuitatea investițiilor publice
În România, investițiile private nu par să aibă capacitatea de a compensa o eventuală reducere a proiectelor publice. Necesități importante există atât în infrastructura rutieră și feroviară, cât și în domeniile sănătății și educației.
Problema nu este doar disponibilitatea fondurilor, ci și capacitatea administrației de a pregăti proiectele din timp și de a asigura continuitatea între programele de finanțare. Atunci când un program se apropie de final, pregătirea următorului ar trebui să fie deja în desfășurare, astfel încât să nu apară perioade în care activitatea din piață se reduce semnificativ.
În lipsa unei astfel de planificări, constructorii nu își pot organiza eficient resursele. Companiile pot ajunge să disponibilizeze angajați și să amâne investițiile în utilaje, chiar dacă ulterior vor apărea noi proiecte.
Predictibilitatea finanțărilor, consultarea reală a industriei și pregătirea din timp a investițiilor sunt, astfel, condiții esențiale pentru menținerea capacității sectorului de construcții. O eventuală revenire a pieței în 2028-2029 va depinde nu doar de fondurile disponibile, ci și de măsura în care autoritățile vor reuși să transforme aceste resurse în proiecte pregătite și contracte efectiv executabile.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie – decembrie 2026
