Codul Urbanismului, intrat în vigoare pe 25 august, ar urma să fie modificat, potrivit unui proiect de lege propus de Cseke Attila, parlamentar UDMR (fișier atasat la finalul știrii).
Printre măsurile propuse se numără simplificarea autorizării anumitor lucrări, clarificarea modului de calcul al procentului de ocupare a terenului și stabilirea regimului sancționator pentru construcțiile executate fără autorizație înainte de intrarea în vigoare a Codului.
Autorizații de construire fără documentații suplimentare, în anumite situații
Proiectul propune simplificarea procedurii de autorizare pentru construirea unei clădiri pe o parcelă situată într-un front construit preexistent, precum și pentru supraetajarea sau extinderea unei clădiri existente. Aceasta dacă clădirile de pe parcelele învecinate au același regim de înălțime cu cel solicitat
Astfel, ar urma să fie permisă întocmirea documentației tehnice pentru autorizația de construire, fără elaborarea unei documentații de planificare sau de proiectare urbană.
Simplificarea nu ar elimina obligația respectării celorlalte reglementări urbanistice, tehnice și juridice aplicabile investiției.
Potrivit inițiatorilor, măsura este destinată situațiilor bine delimitate în care caracteristicile frontului construit existent permit stabilirea regimului de înălțime fără o etapă suplimentară de planificare urbană.
Se modifică modul de calcul al procentului de ocupare a terenului (POT)
Un capitol important al noii inițiative legislative vizează definiția procentului de ocupare a terenului (POT), indicator urbanistic care exprimă raportul dintre suprafața construită și suprafața parcelei.
Forma actuală a definiției ar conține o neconcordanță de redactare, apărută în urma procesării unui număr mare de amendamente într-un interval scurt. Mai exact, ar fi fost omisă sintagma „cu excepția următoarelor”, ceea ce poate conduce la includerea unor amenajări exterioare în suprafața construită utilizată la calculul POT.
Codul Urbanismului: Modificari privind terenurile fara PUG si PUZ
Inițiatorul proiectului de modificare a CATUC susține că această formulare poate determina atingerea mai rapidă a valorii maxime admise a indicatorului și poate reduce suprafața care mai poate fi construită pe o parcelă, în special în cazul terenurilor de dimensiuni reduse.
Prin modificarea definiției din anexa nr. 1 a Codului, proiectul stabilește explicit că, la determinarea POT, suprafața construită reprezintă proiecția pe sol a volumului construcției, inclusiv, după caz, proiecția unor elemente constructive permanente care depășesc amprenta edificată, precum etajele în consolă și balcoanele.
Din calcul ar urma să fie excluse următoarele categorii:
– terasele descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, platformele, scările exterioare de acces la parter, demisol și subsol, precum și scările deschise de incendiu.
– amenajările exterioare ale incintei: alei pietonale sau carosabile, trotuare de protecție, parcaje neacoperite la nivelul solului și curți interioare.
– piscinele exterioare neacoperite și terenurile de sport neacoperite.
– locurile de joacă și echipamentele aferente.
– mobilierul urban, pergolele, copertinele în consolă, rastelurile de biciclete și împrejmuirile.
– platformele pentru colectarea deșeurilor și echipamentele aferente.
– stațiile de încărcare electrică, panourile fotovoltaice și automatele de plată.
– construcțiile temporare, precum cele de tip food truck, amplasate pentru o perioadă de maximum șase luni.
Proiectul prevede, însă, o regulă distinctă pentru calcularea POT în cazul amenajărilor de spații verzi. În această situație, suprafața construită ar urma să includă amprenta la sol a construcțiilor, instalațiilor, platformelor și circulațiilor carosabile și pietonale.
Procedurile de urbanism deja începute ar urma să continue potrivit regulilor existente la data inițierii
O altă modificare importantă privește procedurile de elaborare, avizare și aprobare a documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului începute înainte de intrarea în vigoare a Codului.
Proiectul propune ca acestea să rămână supuse dispozițiilor legale în vigoare la data inițierii lor, pentru a evita reluarea unor etape administrative deja parcurse și pentru a proteja securitatea juridică a solicitanților.
Pentru avizele care nu au fost încă obținute, procedura ar putea continua simplificat, prin analizarea documentațiilor în comisia de avizare integrată și luarea în considerare a avizelor deja obținute, în măsura în care acestea își păstrează valabilitatea.
Proiectul stabilește și reguli pentru certificatele de urbanism solicitate sau emise anterior intrării în vigoare a Codului. Acestea și-ar păstra valabilitatea, iar autorizațiile de construire sau de desființare ar urma să fie emise de autoritățile competente, pe baza avizelor și documentațiilor solicitate prin certificatele respective, potrivit dispozițiilor legale aplicabile la data emiterii lor.
Totodată, autoritățile administrației publice locale ar urma să continue elaborarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a planurilor urbanistice generale în format GIS, cu elementele suplimentare de conținut prevăzute de noul Cod.
Reguli noi pentru lucrările executate fără autorizație înainte de intrarea în vigoare a Codului
Proiectul propune introducerea unui articol distinct, art. 582¹, referitor la regimul sancționator aplicabil lucrărilor executate anterior intrării în vigoare a Codului Urbanismului.
Potrivit textului propus, pentru lucrările executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea autorizației, constatarea și sancționarea contravențiilor ar urma să se realizeze potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data săvârșirii faptei.
Parcaje cu sapte niveluri, pentru un mare ansamblu imobiliar
Momentul constatării unei construcții fără autorizație sau cel al solicitării ulterioare a intrării în legalitate nu trebuie confundat cu momentul executării lucrărilor.
Prin urmare, faptul că o construcție este identificată de autorități după intrarea în vigoare a noului Cod nu ar trebui să determine automat aplicarea unui regim sancționator mai sever pentru o faptă săvârșită anterior.
Cum va putea fi dovedită data finalizării construcției
Pentru stabilirea datei la care lucrările au fost terminate în fapt, beneficiarul ar putea prezenta orice mijloc de probă admis de lege, inclusiv:
– înscrisuri și documentații tehnice;
– evidențe cadastrale și fiscale;
– înscrierea în registrul agricol;
– documente privind racordarea la utilități sau consumul acestora;
– imagini aeriene ori satelitare;
– fotografii datate;
– documente privind achiziția și punerea în operă a materialelor;
– expertize tehnice și alte probe relevante.
Proiectul precizează expres că data efectuării controlului, data constatării existenței construcției sau data întocmirii procesului-verbal de contravenție nu constituie, prin ele însele, data săvârșirii faptei.
În cazul unei construcții fără autorizație, finalizate în fapt, termenul de prescripție a răspunderii contravenționale curge de la data terminării construcției.
Inițiativa nu propune o amnistie pentru lucrările executate fără autorizație și nici eliminarea răspunderii contravenționale. Scopul declarat este clarificarea legii aplicabile și evitarea aplicării retroactive a unui regim sancționator mai sever.
Descarcati aici
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/octombrie 2026
