O serie de măsuri şi reforme ample, menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze preţurile, să combată ineficienţele şi să asigure securitatea energetică pe termen lung ar urma să fie propuse de Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituţii guvernamentale. Aceasta în cazul în care Guvernul Veștea va fi învestit în această seară.
Potrivit programului de guvernare propus de premierul desemnat Adrian Veștea, aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii şi promovarea noilor tehnologii.
Sunt prevăzute fuziuni şi reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) sau Institutul de Cercetare şi Inginerie pentru Mine pe Lignit cu Complexul Energetic Oltenia.
„Se va efectua o analiză de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală şi companie de stat, pentru a susţine propunerile de desfiinţare/eficientizare”, arată documentul.
Pentru modernizarea şi extinderea reţelelor energetice, dar și pentru creșterea capacităților de producție și diversificarea mixului energetic, se vor face investiţii semnificative, după cum arată documentul citat.
Mai multe mari proiecte sunt enumarate pentru a atinge acest obiectiv. Programul de Guvernare spune că vizează creşterea producţiei interne pentru a reduce dependenţa de importuri şi a asigura securitatea energetică.
Energie nucleară
- retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă şi construirea unităţilor 3 şi 4;
- dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanţul de furnizare;
- construirea primei instalaţii de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu (investiţie cu Coreea de Sud);
- soluţii financiare disruptive precum obligaţiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacţionabile şi formarea unui consorţiu nuclear internaţional.
Petrol şi gaze
- valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep şi Caragele pentru dublarea producţiei de gaze începând cu 2027;
- construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (de exemplu: Işalniţa – 850 MW, Turceni – 475 MW, Iernut – 430 MW, Midia – 80 MW şi Mintia – 1734 MW).
Dezvoltarea unui ansamblu imobiliar intr-un municipiu din tara este in pregatire
Energie regenerabilă (eoliană şi solară)
- instalarea a peste 5.000 MW eolian şi solar şi 3000 MWh capacităţi de stocare până în 2027, susţinute din PNRR şi FM;
- dezvoltarea energiei eoliene offshore şi definirea perimetrelor de concesionare;
- construirea de parcuri fotovoltaice şi stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unităţi miniere;
- finanţarea investiţiilor în întregul lanţ de producţie al bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice;
- identificarea surselor pentru finanţarea mineritului de litiu şi neodim pentru dezvoltarea unei industrii naţionale de producţie a bateriilor şi turbinelor eoliene.
Energie hidroelectrică
- finalizarea investiţiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (de exemplu: AHE Jiu, Răstoliţa, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racoviţa, Lotrioara, Surduc-Siriu, Paşcani);
- construirea şi finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) în zonele cu potenţial.
Energie din cărbune
- implementarea tehnologiilor BAT (Best Available Techniques) şi CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui şi în producţia de energie, cu deduceri fiscale stimulative;
Acestea includ captarea şi stocarea CO₂ direct în mine, producţia de hidrogen din cărbune cu CCS şi extracţia de minerale critice din cărbune.
- modernizarea centralelor pe cărbune pentru a funcţiona hibrid cu biomasă, hidrogen şi energie solară;
- punerea în conservare a unor exploatări de lignit şi termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situaţii excepţionale, subvenţionate ca obligaţie de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanţare.
Reinvestirea profitului
Repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiţii în domeniul energetic și abrogarea legislaţiei prezente care obligă companiile de stat să emită dividende anual, sunt alte două priorități enumerate.
Situaţia specială a companiilor în insolvenţă/reorganizare/faliment
Ministerul Energiei gestionează entităţi aflate în dificultate, precum Compania Naţională a Huilei – S.A. Petroşani (faliment), RADET (faliment) şi Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare).
Se impune renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităţilor pe cărbune cu construirea de noi capacităţi pe gaze naturale, fotovoltaice şi stocare.
Restructurarea Electrocentrale Craiova prin finalizarea actualizării SF pentru noul grup pe gaz, implementarea soluţiei tehnice de trecere pe motoare termice şi CAF-uri pentru iarna 2026-2027 şi trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală (Primăria Craiova).
Modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie
Se vor face investiţii semnificative pentru modernizarea şi extinderea reţelelor energetice.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie2026
