Vlad Mureșan, Prim Vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania, din cadrul Federației Patronatelor Societăților de Construcții
O competiție extrem de agresivă în procedurile de achiziții publice se manifestă de la începutul acestui an, în condițiile scăderii numărului de proiecte noi pentru care se lansează licitații.
”Se constată o participare masivă a ofertanților – adesea între 10 și 20 de companii la o singură licitație – iar rezultatul este îngrijorător: atribuirea contractelor de execuție la aproximativ 50% din valoarea estimată”, trage un semnal de alarmă Vlad Mureșan, Prim Vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania, din cadrul Federației Patronatelor Societăților de Construcții.
Sectorul construcțiilor din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, subliniază domnul Mureșan. Anul 2025 a fost marcat de eliminarea facilităților fiscale, creșterea taxelor și impozitelor, precum și de blocarea sau întârzierea finanțărilor pentru numeroase proiecte publice aflate în execuție, inclusiv prin programe precum Anghel Saligny, PNRR sau CNI.
Executarea lucrărilor la circa 50% din valoarea estimată este nesustenabilă
Executarea lucrărilor la un asemenea nivel de preț este nesustenabilă și incompatibilă cu respectarea cerințelor tehnice, de calitate și de durabilitate prevăzute în documentațiile de atribuire, atrage atenția domnul Mureșan.
Dacă un contract este atribuit la 50% din valoarea estimată există doar două explicații posibile:
– fie valoarea estimată a fost calculată eronat, ceea ce indică o planificare defectuoasă și o blocare inutilă a fondurilor publice;
– fie oferta câștigătoare nu a fost evaluată corect din punctul de vedere tehnic si financiar.
În oricare dintre aceste situații, consecințele sunt grave, iar autoritățile publice sunt responsabile de calitatea proiectului.
Calitatea lucrărilor este compromisă
Atribuirea contractelor la prețuri nesustenabile conduce, în primul rând, la compromiterea calității lucrărilor.
Presiunea financiară determină reduceri de cost prin materiale inferioare, soluții tehnice improprii și diminuarea controlului calității, cu efecte directe asupra durabilității investițiilor publice.
Neutilizarea integrală a fondurilor alocate
Totodată, se ajunge la neutilizarea integrală a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene.
Practic, o parte semnificativă din bani rămâne neabsorbită, fără beneficii reale pentru autoritatea contractantă, constructor sau statul român. Nu se creează valoare adăugată, nu se generează profit și nu se colectează venituri fiscale aferente.
În actualul context economic, departamentele de achiziții publice au un rol decisiv în menținerea echilibrului sectorului construcțiilor.
Atragerea finanțărilor devine inutilă dacă acestea sunt ulterior irosite prin atribuiri realizate exclusiv pe criteriul prețului cel mai scăzut.
Vlad Mureșan: ”Solicit autorităților contractante să renunțe la abordarea rigidă bazată pe:
– criteriul exclusiv al prețului cel mai mic;
– impunerea unor condiții maximale tratate ca standarde obligatorii.”
Evaluarea ofertelor trebuie să se bazeze pe sustenabilitate și capacitatea reală de execuție.
De exemplu, legislația în vigoare (Legea nr. 98/2016 și Legea nr. 99/2016) prevede că garanția de bună execuție nu poate depăși 10% din valoarea contractului, fără TVA. Acest procent reprezintă un plafon maxim, nu o obligație automată.
De asemenea, cerințele privind experiența similară sau cifra de afaceri trebuie interpretate ca cerințe maximale, adaptate proporțional la complexitatea și riscurile reale ale contractului.
Într-un context în care finanțările sunt limitate și numeroase proiecte sunt deja blocate, impunerea unor cerințe excesive de eligibilitate devine contraproductivă și generează:
– contestații și litigii;
– întârzieri majore;
– dependență de asocieri artificiale cu firme din afara României;
– riscuri pentru implementarea proiectelor de importanță strategică.
Constructorii solicită autorităților contractante:
– să își reanalizeze criteriile de eligibilitate;
– să trateze cu maximă rigoare ofertele care coboară sub pragul rezonabil de 80% din valoarea estimată;
– să prioritizeze calitatea, sustenabilitatea și interesul public pe termen lung.
”Traversăm o perioadă critică pentru sectorul construcțiilor, iar depășirea acesteia necesită responsabilitate, profesionalism și o schimbare de mentalitate în gestionarea fondurilor publice.
Nu putem construi durabil dacă atribuim lucrări publice la jumătate din valoarea lor reală. Pierdem bani, calitate și încredere! Slăbim firmele de constructii cu capital românesc, angrenându-le în contracte subevaluate și cu risc major de reziliere și de pierdere a finanțării. Este momentul să trecem de la prețul cel mai mic la valoarea cea mai bună pentru interesul public”, afirmă Vlad Mureșan, Prim Vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania, din cadrul Federației Patronatelor Societăților de Construcții.
***
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) este singura organizaţie reprezentativă din România la nivel sectoarelor de activitate ”Construcții Civile și Industriale”, ”Industria sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de construcții – fabricarea altor produse din minerale nemetalice”, respectiv pentru sectorul de negociere colectivă ”Sector 15 – Fabricarea tâmplăriei termoizolante”.
FPSC este constituită din opt organizații patronale: Patronatul Societăților din Construcții (PSC), Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT), Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI), Asociația Română a Distribuitorilor de Metale (ARDIMET) , Patronatul Drumarilor din România (PDR), Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC), Asociația Română a Apei (ARA), Asociația Producătorilor de Energie Electrică (HENRO).
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
