De două ori a fost chemat antreprenorul UMB să semneze cu CNIR, una dintre cele două companii de stat care se ocupă cu construirea de autostrăzi, contractul pentru proiectarea și execuția lotului 1C Sărățeni – Joseni din Autostrada Unirii A8.
Dar constructorul nu s-a prezentat „din varii motive”, după cum a declarat Gabriel Budescu, director general al CNIR în fața Comisiei de Transport din Camera Deputaților.
CNIR i-a cerut antreprenorului prelungirea garanției de participare.
„A fost prelungită garanția de participare, am făcut demersurile necesare pentru a fi alocate creditele bugetare, și va fi semnat și acesta. Nu poate fi vorba de nici o anulare a acestor contracte”, a mai spus Budescu.
Contractul pentru lotul 1C Sărățeni – Joseni este al doilea contract de proiectare și execuție aferent autostrăzii A8 care urmează să fie semnat între UMB și CNIR. Primul contract semnat a fost pentru lotul 2A Ditrău – Grințieș, după ce antreprenorul a fost de acord să achite garanția de bună execuție.
Totodată, directorul CNIR a spus că înțelege și îngrijorările antreprenorului, având în vedere actualul context economic și politic. Riscul este ca în cazul în care Guvernul va hotărî amânarea unor investiții, operatorul economic să rămână cu garanția blocată.
„Asta s-a întâmplat, din păcate, la CNAIR, și trebuie să învățăm din greșelile trecutului. În momentul în care constituie garanția, banii rămân blocați până la final, până la executarea lucrării. Probabil că acesta este și motivul pentru care au fost reticenți (n.r. – constructorii). Însă, să nu uităm, aceste contracte au 14 luni de proiectare și 40 de execuție, deci sunt pe exerciții financiare multianuale”, a susținut directorul general al CNIR.
Referitor la divergențele dintre UMB și CNIR pe care presa le-a evidențiat, directorul CNIR a declarat că au ajuns la înțelegere cu antreprenorul, care a achitat garanția în mod normal pentru contractul de proiectare și execuție al lotului 2A Ditrău – Grințieș, și la fel va proceda și pentru lotul 1C.
Un alt reproș care i-a fost adus companiei în spațiul public a fost că terenul din zona Grințieș nu a fost expropriat înainte ca CNIR să ceară ca echipele UMB să înceapă proiectarea.
Cu privire la acest aspect, Budescu a declarat: „În documentația de atribuire am specificat clar că acest coridor va fi pus la dispoziție după cele 14 luni de proiectare, când vom începe efectiv execuția. În al doilea rând, atunci când am lansat contractul de proiectare și execuție la CNIR, am încercat să facem un contract de proiectare și execuție în adevăratul sens al cuvântului, să lăsăm antreprenorul să vină cu soluțiile lui, și n-am mai pus ca obligatoriu studiul de fezabilitate”.
Directorul CNIR a declarat că antreprenorii pot observa în teren necesitatea de a modifica traseul în timpul proiectării, din motive de stabilitate, de exemplu. Într-un astfel de caz, a explicat Budescu, și coridorul de exproprieri se modifică.
„Prin urmare, îi lăsăm să vină ei cu un draft de proiect, să vedem ce anume iese sau nu din coridor sau rămâne, și atunci vom demara exproprierile”, a conchis Gabriel Budescu.
În același timp, Cătălin Urtoi, membru al consiliului de administrație CNIR, a precizat după ședința de ieri a consiliului de administrație:
„În privința exproprierilor pe cele două loturi (Ditrău-Grințieș și Sărățeni-Joseni) beneficiarul și-a luat angajamentul de a finaliza în 14 luni procedura de obținere a unei Hotărâri de Guvern, perioadă în care UMB poate începe proiectarea, iar acolo unde va trebui asigurat un acces în teren se va face cu sprijinul UAT-urilor și a înțelegerii proprietarilor care în baza HG-ului vor fi ulterior despăgubiți, dacă sunt pe culoarul de expropriere stabilit prin lege”. Potrivit lui, această procedură este legală și reușește să mențină proiectul într-un parcurs care să nu blocheze etapa de proiectare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
