Comisia Europeană publică anual un set de recomandări pentru fiecare stat membru, cu scopul de a ghida politicile economice și sociale într-o direcție sustenabilă.
În cazul României, recomandările din pachetul de primăvară pentru 2025 și 2026 vizează domenii cheie precum finanțele publice, atragerea fondurilor europene, reforma administrației, tranziția energetică, ocuparea forței de muncă și combaterea sărăciei.
Scopul este ca România să crească sustenabil, să fie mai bine pregătită pentru crize și să valorifice mai eficient resursele europene.
Întâi de toate, consolidarea cheltuielilor pentru apărare
România trebuie să își consolideze bugetul apărării și să fie pregătită pentru posibile crize, conform concluziilor Consiliului European. Totodată, ni se cere o politică fiscală mai strictă, astfel încât deficitul bugetar să fie redus. Țara trebuie să respecte planul de reforme stabilit în cadrul procedurii de deficit excesiv și să-și întărească poziția economică externă.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și repercusiunile acestuia constituie o provocare existențială pentru Uniunea Europeană. Comisia a recomandat activarea clauzei naționale de derogare a Pactului de Stabilitate și Creștere într-un mod coordonat pentru a sprijini eforturile UE de a realiza o creștere rapidă și semnificativă a cheltuielilor de apărare.
Accelerarea absorbției fondurilor europene
Comisia cere României să grăbească implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv a componentei REPowerEU. De asemenea, trebuie accelerate proiectele din fondurile de coeziune și valorificate oportunitățile oferite de programe precum InvestEU. Scopul este creșterea competitivității și absorbția eficientă a fondurilor disponibile.
Administrație publică mai eficientă și legi după consultări adecvate cu părțile interesate
Comisia spune că România trebuie să îmbunătățească eficiența și calitatea administrației publice și previzibilitatea procesului decizional, asigurând totodată că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin consultări adecvate cu părțile interesate, evaluări de impact eficiente și proceduri administrative simplificate.
Să pregătească mai bine și să prioritizeze proiectele mari de infrastructură și să accelereze implementarea acestora, să asigure desfășurarea la timp a proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.
Tranziție energetică mai rapidă
Pentru a reduce dependența de combustibili fosili, România trebuie să accelereze dezvoltarea energiei regenerabile și a rețelelor electrice, inclusiv conexiunile transfrontaliere. Sunt necesare reforme care să reducă riscurile proiectelor de energie curată și să simplifice autorizațiile. Subvențiile pentru combustibili fosili trebuie eliminate treptat, iar banii economisiți folosiți pentru reducerea deficitului și investiții în eficiență energetică.
„În timpul crizei energetice recente, România a introdus măsuri de urgență precum plafonări de preț și subvenții extinse. Acestea au oferit protecție pe termen scurt, dar au avut un cost fiscal ridicat și au distorsionat piața. Plafonările descurajează economisirea și investițiile. România acordă subvenții semnificative pentru combustibili fosili, fără plan de eliminare până în 2030. Subvențiile nețintite și nejustificate trebuie eliminate. Economiile realizate pot contribui la reducerea deficitului bugetar. Revenirea la prețuri corecte încurajează investițiile verzi”, explică oficialii de la Bruxelles.
Sprijin pentru tineri și femei pe piața muncii
România trebuie să sprijine mai mult participarea femeilor și a tinerilor pe piața muncii. Se recomandă îmbunătățirea politicilor active de ocupare și a accesului la servicii de educație și îngrijire timpurie. În același timp, trebuie reduse lacunele de competențe prin programe de formare mai bine adaptate cerințelor actuale.
Combaterea sărăciei și sprijin pentru grupurile vulnerabile
Comisia recomandă extinderea și eficientizarea protecției sociale, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Accesul la servicii sociale, educație, sănătate și ocupare trebuie îmbunătățit, în paralel cu menținerea sustenabilității financiare a sistemului.
România, în continuare sub presiune pentru corectarea deficitului
România este vizată de recomandări clare privind politica fiscală, după ce cheltuielile publice au crescut accelerat în ultimii ani.
Comisia Europeană cere măsuri ferme pentru a reduce deficitul bugetar și a respecta angajamentele asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv.
La 21 octombrie 2024, Consiliul Uniunii Europene a recomandat României să înăsprească politica fiscală pentru a realiza o ajustare bugetară semnificativă în 2024.
Cu toate acestea, deficitul structural al țării a continuat să crească, atingând 8,8% din PIB. Potrivit Prognozei de Primăvară 2025 a Comisiei Europene, cheltuielile nete ale României vor crește cu 5,4% în 2025 și cu 26,4% în perioada cumulată 2024–2025. Această creștere depășește limitele stabilite în traiectoria corectivă recomandată, ceea ce indică o abatere semnificativă de la angajamentele asumate.
Creșterea cheltuielilor este determinată în special de majorarea cheltuielilor curente din 2024: salariile din sectorul public au crescut cu 21,5%, iar transferurile sociale, inclusiv pensiile, cu 19,5%.
Pentru a corecta aceste dezechilibre, România trebuie să implementeze un plan pe termen mediu, care cuprinde reforme și investiții majore. Acestea includ o revizuire amplă a sistemului fiscal, modernizarea administrației fiscale, evaluări anuale ale cheltuielilor bugetare, reformarea sistemului de pensii și a mecanismului de stabilire a salariului minim. Se adaugă măsuri pentru îmbunătățirea finanțării firmelor și reformarea cheltuielilor întreprinderilor de stat.
Cu toate acestea, unele reforme-cheie care susțin extinderea perioadei de ajustare, cum ar fi revizuirea sistemului fiscal, nu au fost finalizate până la termenul-limită de 30 aprilie 2025, fapt ce pune sub semnul întrebării capacitatea României de a reveni pe o traiectorie fiscală sustenabilă.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
