Numărul unităților rezidențiale din București și împrejurimi, tranzacționate în primele zece luni din acest an, a fost mai mic cu 17,5% față de cel din perioada similară din anul trecut, relevă un raport al SVN Romania. Procentul de scădere s-a redus semnificativ față de scăderea de 26,6% înregistrată în semestrul I, ceea ce arată că piața rezidențială din București și-a revenit ușor în trimestrul III.
Dacă se menține acest ritm, calculele SVN arată că 2023 s-ar putea încheia cu un rezultat de tranzacții cu locuințe care va fi cu circa un sfert mai bun față de cel înregistrat în 2020, când s-a înregistrat de asemenea un record de vânzări de case și apartamente, în ciuda pandemiei Covid-19.
Totodată, numărul de locuințe terminate în București și Ilfov în primele șase luni din acest an a fost mai mic cu 5,3% față de perioada similară din 2022, raportul SVN din primăvară indicând că 2023 ar putea aduce o scădere de circa 11% a livrărilor de locuințe noi.
”Așa cum am estimat la începutul anului, piața rezidențială din România nu a intrat în colaps. Nivelul de vânzări este unul bun, mai ales dacă avem în vedere că scăderea este raportată la 2022, un an cu recorduri absolute de vânzări, iar prețurile de tranzacționare nu s-au prăbușit. Cea mai mare parte a băncilor au oferte de creditare cu dobânzi fixe sub nivelul IRCC, ceea ce denotă încrederea în evoluția pieței rezidențiale din România, într-un context în care peste 60% dintre tranzacții sunt încheiate exclusiv cu cash”, a declarat Andrei Sârbu, CEO SVN Romania.
Revigorarea pieței rezidențiale s-a produs și într-un context în care accesibilitatea achiziționării unei noi locuințe, fără a apela la o finanțare bancară, a ajuns la cel mai bun nivel din istoria modernă a pieței locale. Astfel, indicele SVN de profil arată că astăzi sunt necesare 86 de salarii medii pe economie la nivel național (sau o perioadă de 7,2 ani) pentru a cumpăra un apartament nou cu două camere (50 de metri pătrați utili) în București.
Comparativ, la începutul anului erau necesare 96 de salarii medii pe economie, sau o perioadă de opt ani, pentru a cumpăra același apartament, în timp ce în ianuarie 2020, înainte de declanșarea pandemiei Covid-19, erau necesare 104,4 salarii medii naționale (sau 8,7 ani) pentru a cumpăra același apartament. Această îmbunătățire s-a produs într-un context în care prețurile de tranzacționare au rămas în medie constante, în timp ce salariul mediu net a crescut cu aproape 15% în ultimul an.
Și raportul rată – salariu a înregistrat o îmbunătățire pe parcursul lui 2023, mai relevă raportul SVN.
Astfel, 2023 a debutat cu o creștere semnificată a valorii indicelui de profil, până la un nivel de 64%, reprezentat de procentul deținut de rata medie pentru achitarea unui credit ipotecar pe 25 de ani necesar pentru cumpărarea unui apartament nou cu două camere (50 de metri pătrați utili) în București, din salariul mediu net la nivel național.
Scăderea dobânzilor, creșterile salariale și stagnarea prețurilor au dus însă la o îmbunătățire a indicelui SVN pe parcursul lui 2023, rata medie deținând în septembrie un procent de circa 55% din salariul mediu net la nivel național, în timp ce 2024 va debuta cu un nivel de 53%.
Ultima dată când a fost atins un nivel similar a fost în 2020, când s-au vândut cu circa 25% mai puține locuințe față de nivelul actual. Trebuie avut în vedere și că veniturile din București sunt semnificativ mai mari comparativ cu media națională, ceea ce face ca rata medie să dețină un procent de 45,5% din veniturile medii ale unui bucureștean.
Citiți revista Arena Construcțiilor nr. 8/noiembrie – decembrie 2023
