Comunitățile de la periferia orașelor vor beneficia de măsuri pentru dezvoltarea mobilității, a locuințelor și a altor servicii publice furnizate la nivel local.
O serie de reglementări privind dezvoltarea metropolitană au fost aprobate de Guvern.
Actul normativ, care a intrat deja în dezbaterea Parlamentului, stabilește cadrul instituțional, obiectivele, competențele, finanțarea și instrumentele specifice politicii de dezvoltare.
Zona metropolitană, mai vine definită
Va fi introdus conceptul de teritoriu metropolitan ca fiind teritoriul din jurul municipiilor, în cadrul căruia se creează relații reciproce în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare.
Teritoriul metropolitan se delimitează:
* pentru municipiul București – cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov;
* pentru municipiile reședință de județ – cel mult primele două coroane urbane;
* pentru municipii, altele decât cele reședință de județ – cel mult prima coroană urbană.
Totodată, un UAT va putea face parte doar dintr-o singură zonă metropolitană, iar UAT-urile situate pe teritoriul metropolitan, municipiu reședință de județ pot intra doar în componența zonelor metropolitane ale acestora, cu câteva excepții.
„(…) De exemplu, Turda față de Cluj este în a doua coroană urbană, dar îşi poate dezvolta, fiind un municipiu important, o zonă metropolitană proprie; sau avem aceeași situație în județul Brașov, la Codlea. UAT-urile situate pe teritoriul metropolitan a două sau mai multe municipii, altele decât reședințe de județ, își pot alege zona metropolitană. Este situația UAT-urilor situate în Valea Jiului între Lupeni și Petroșani sau, dacă vreți, în relația dintre Dej şi Gherla, în județul Cluj, ambele sunt în municipii, cele care sunt între ele își pot alege zona metropolitană la care vor să aparțină”, a declarat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării.
Impozitul pe venit
Potirvit noului act normativ, contribuabilii care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane vor vira impozitul pe venit astfel:
* 30% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații;
* 70% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.
De asemenea, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.
Elaborarea de planuri urbanistie, politice fiscale și proiecte de investiții
Unitățile administrativ-teritoriale membre pot mandata zona metropolitană să exercite în numele lor o serie de atribuții precum:
* elaborarea, adoptarea, monitorizarea și evaluarea periodică a strategiei integrate de dezvoltare metropolitană, a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și a planului urbanistic general al zonei metropolitane;
* elaborarea politicii fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton;
* elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan;
* promovarea, depunerea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane etc.
Pentru a nu afecta funcționarea structurilor existente, zonele metropolitane deja constituite își pot menține delimitarea teritorială actuală.
Elaborarea și adoptarea legii privind zonele metropolitane reprezintă un jalon inclus în componenta 10 – Fondul local din Planul Național de Redresare și Reziliență.