Inginerii consultanți acuză modalitatea în care sunt puse în practică de către mai multe autorităţi contractante, prevederile noilor legi ale achiziţiilor publice din România, respectiv Legea nr. 98/2016 şi Legea nr. 99/2016.
Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Bogdan Puşcaş, Asociaţia Română a Inginerilor Consultanţi atrage atenția că adoptarea pachetului de legi privind achiziţiile publice permite perpetuarea în mod inexplicabil a vechiului mecanism de evaluare şi atribuire a serviciilor intelectuale pe criteriul “preţul cel mai scăzut”, prin introducerea în textele de lege a unor termeni neclari şi interpretabili.
Aceasta, în condiţiile în care Hotărârea Guvernlui nr. 901 din 27 octombrie 2015 privind aprobarea Strategiei Naţionale în domeniul Achiziţiilor Publice prevede extrem de clar cum trebuia reglmentată achiziţia serviciilor intelectuale.
Astfel, se stipulează că în ceea ce privește definiţia criteriului de atribuire, “in special, legislaţia va prevedea că nu se va utiliza criteriul «prețul cel mai scăzut» în cazul procedurilor de atribuire a anumitor categorii de contracte sectoriale/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale (cu excepţia cazului în care astfel de servicii sunt la un nivel de bază), ci doar criteriul «cel mai bun raport calitate – preț» (așa cum va fi preluat în noul pachet legislativ).“
Or, dacă ne raportăm la prevederile art. 32 alin. (6) HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, acesta prevede că “in aplicarea art. 187 alin. (8) şi (9) din Lege, în cazul contractelor de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale, cum ar fi cele de consultanţă/asistenţă tehnică, elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicată, criteriul de atribuire prevăzut la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%.”
În continuare, acelaşi articol menţionează că “prin ordin al preşedintelui ANAP se stabilesc categoriile de servicii intelectuale, în sensul alin. (6).”
Textul din Legea nr. 98/2016 la care face referire textul din HG 395/2016, respectiv art. 187 alin. (8) şi (9) din Legea 98/2016, prevede că „autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul:
- a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicata”
Din păcate, astfel cum se poate observa, textele din lege, respectiv norme, nu sunt perfect aliniate, legea vorbind de activităţi, iar normele, de proiecte de complexitate ridicată.
Mai mult decât atât, nu există până la această dată un ordin al Preşedintelui ANAP care să stabilească în mod clar care sunt acele servicii intelectuale de o complexitate ridicată.
Fără a se preciza cum sunt definite aceste servicii intelectuale de o complexitate ridicată, se lasă loc interpretărilor, practic, fiind încălcat scopul avut în vedere de legiuitorul european, respectiv servicii intelectuale de calitate în folosul cetăţenilor, crearea şi producerea de bunuri sigure şi sănătoase, cu respectarea sustenabilităţii şi dezvoltării durabile.
Astfel, faţă de aceste dispoziţii legale în vigoare, ARIC atrage atenţia cu privire la refuzul mai multor autorităţi contractante de a aplica criteriul „cel mai bun raport calitate-preţ” în ceea ce priveşte procedurile de achiziţie publică având ca obiect servicii intelectuale care, în opinia noastră, ca specialişti, sunt aferente unor proiecte de o complexitate ridicată.
Este evident că punctul de vedere al Comisiei Europene, de a se înlătura în totalitate utilizarea criteriului de atribuire “preţul cel mai scăzut” în achiziţiile publice pentru servicii intelectuale, arată că se doreşte implementarea unor proiecte de calitate, respectarea tuturor cerinţelor privind studiile şi investigaţiile de teren, eliminarea concurenţei neloiale şi dezvoltarea sustenabilă a societăţii.
Asociaţia Română a Inginerilor Consultanţi (ARIC) a înaintat mai multe adrese către Autoritătile Contractante care au lansat în ultimele luni anunţuri privind achiziţii publice pentru servicii intelectuale având drept criteriu de atribuire “preţul cel mai scăzut”. În răspunsurile lor, toate aceste Autorităţi Contractante au precizat că au înaintat spre verificare la ANAP fie strategiile de contractare, fie documentaţiile de atribuire, şi au primit aviz favorabil în vederea publicării anunţurilor de achiziţie publică.
ARIC consideră că se impun în regim de urgenţă (mai ales având în vedere că urmează lansarea pe piaţă a marilor proiecte de infrastructură, protecţia mediului, lucrări hidroenergetice, din exerciţiul financiar 2014-2020), clarificări în definirea serviciilor intelectuale de complexitate ridicată şi eliminarea pericolului ca la viitoarele licitaţii pentru servicii intelectuale, Autorităţile Contractante să continue cu utilizarea unor criterii de atribuire a acestor servicii intelectuale, total păguboase şi în contradicţie cu cerinţele directivelor europene.