Este foarte important ca beneficiarii proiectelor cu finanțare din fonduri structurale să cunoască foarte bine procedurile de derulare a achizițiilor publice, precum și de implementare a proiectelor în general, susţine echipa de cercetare de la Institutul de Politici Publice care a analizat magnitudinea și cauzele fenomenului corecțiilor/neregulilor financiare în fonduri cu finanțare nerambursabilă.
Sprijinul Autorităților de Management și al Organismelor Intermediare Regionale devine astfel semnificativ pentru beneficiari, însă la fel de important este și ca aceste autorități să se coordoneze cu celelalte instituții cu atribuții de management și control în vederea menținerii deciziilor asumate de către cele dintâi.
Astfel o primă lecţie este: Întărirea capacității de coordonare/conclucrare între toate structurile de control, mai ales a celor care acționează la prima linie de control în relație cu beneficiarii.
În al doilea rând, Ministerul Finanțelor Publice trebuie să își asume elaborarea și adoptarea unei Strategii Naționale privind Prevenirea și Combaterea Fraudelor. O astfel de Strategie ar avea un dublu rol: de a sprijini beneficiarii proiectelor din bani publici în prevenirea posibilelor nereguli/fraude, respectiv de a asuma un obiectiv la nivel național de prevenție a neregulilor și mai departe, de creștere a absorbției fondurilor europene și de protejare a intereselor contribuabililor.
De asemenea, alături de Ministerul Finanțelor Publice, experții DLAF România trebuie să susțină procesul de prevenție a fraudelor prin dezvoltarea de expertiză în politici publice și promovarea de măsuri care sprijină derularea corectă și orientată spre rezultate a proiectelor implementate.
Creșterea transparenței la toate nivelurile de management cu privire la proiectele implementate cu fonduri externe nerambursabile este mentionată de analişti ca fiind de mare importantă pentru prevenirea fraudelor.
În orice domeniu de activitate, transparența asigură un un management eficient al fondurilor, respectiv creșterea încrederii beneficiarilor în activitățile desfășurate și rezultatele așteptate. O mai mare transparență atât a autorităților de management și control față de beneficiarii proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile cât și a beneficiarilor înșiși față de activitățile derulate și rezultatele obținute ar contribui în mod semnificativ la reducerea suspiciunilor de fraudă și a neregulilor.
Şi nu în ultimul rând, prevenirea neregulilor și a suspiciunilor de fraudă înseamnă instruirea corespunzătoare atât a beneficiarilor fondurilor nerambursabile, cât și a autorităților de management și control în identificarea timpurie a neregulilor și corectarea acestora în termen util.
Sugestiile de mai sus reprezintă, în opinia autorilor, doar câteva direcții de acțiune prioritare menite să orienteze resursele statului român pe linia consolidării capacității locale de gestionare a fondurilor europene cu respectarea deplină a intereselor europene, resursele nerambursabile europene fiind capitale pentru proiectele de dezvoltare ale României.