Agenții imobiliari, dezvoltatorii imobiliari, dar și contabilii, avocații, evaluatorii autorizaţi, notarii se numără printre persoanele fizice și juridice obligate să raporteze tranzacțiile suspecte cu imobile, potrivit unui proiect de HG ce urmează să fie aprobat astăzi de Guvern.
Aceștia au obligația de a-și cunoaște clientela pentru a stabili dacă se află în posesia sau are sub control bunuri ce fac obiectul unor sancțiuni internaționale.
Între categoriile vizate de legislația privind prevenirea spălării banilor, printre altele, este vorba despre:
* agenţii şi dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acţionează în calitate de
intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce priveşte tranzacţiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
* alte persoane care, în calitate de profesionişti, comercializează bunuri, numai
în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă
echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele;
* auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, evaluatorii autorizaţi, consultanţii fiscali, persoanele care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistenţă sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;
* notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită
profesii juridice liberale, în cazul în care:
– acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ
– administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate
– constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similar
– în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri immobile
– crearea, funcţionarea sau administrarea de fiducii, societăţi, fundaţii sau structuri similar.
Obligaţia identificării clienţilor și a raportării, precum şi monitorizarea continuă a clienţilor în derularea relaţiilor de afaceri de către entităţile raportoare, indiferent dacă vorbim de cele din sectorul financiar (instituţiile financiare nebancare) sau cele din afara sectorului financiar (contabili, agenţi imobiliari, furnizorii de servicii de jocuri de noroc etc.), sunt cerinţe minime obligatorii impuse de două directive ale Uniunii Europene.


